Accesul la beneficiile medicale, o provocare pentru angajații din fabrici, construcții și agricultură

Abonamentele medicale ajung tot mai des în ofertele de angajare, dar angajații din fabrici, construcții și agricultură întâmpină bariere legate de ture, distanță și educație medicală, arată MedLife.
Angajații din fabrici, de pe șantiere și din ferme fac cea mai grea muncă fizică din economie și primesc cel mai rar beneficii medicale de la angajator. Abonamentul medical a ajuns în ofertele de angajare și la IMM-uri sau în producție, însă în construcții și agricultură rămâne o excepție, iar acolo unde angajatorul îl plătește, turele de 12 ore și teama de a merge la medic pentru prevenție îl lasă adesea nefolosit, spune Ioana Moldovan, Regional Corporate Sales Director.
Pentru companiile din aceste industrii, decalajul se vede în concedii medicale, accidente și posturi greu de acoperit pe linia de producție. Cauza principală ține de tipul de muncă: un operator de linie, un fierar betonist sau un tractorist lucrează în ture, cu efort fizic mare, la ore care se potrivesc greu cu programul unei clinici, spre deosebire de un angajat de birou care își poate face controlul în pauza de prânz.
„Abonamentul de servicii medicale a început ca un beneficiu pentru angajații de la birouri. Era privit ca un produs pentru cei cu poziții înalte. Astăzi apare în majoritatea ofertelor de angajare sub o formă sau alta, inclusiv la zona de IMM și fabrici. Diferența nu mai este între cine oferă și cine nu, ci mai degrabă se mută atenția pe cine are educația de a utiliza aceste beneficii și cine nu”, spune Ioana Moldovan, care coordonează relația MedLife cu companiile client din regiunea centrală. În banking, telecom și IT, peste 80% dintre angajații cu abonament folosesc serviciile incluse, iar candidații întreabă încă de la interviu dacă firma oferă beneficii medicale.
În construcții și agricultură, beneficiul medical extrasalarial apare doar cu titlu de excepție. Companiile care îl oferă se lovesc de nivelul de educație medicală al angajaților, de teama lor de a folosi abonamentul pentru prevenție și, uneori, de distanța până la cea mai apropiată clinică.
Agricultura apărea printre domeniile care ezită să ofere beneficii medicale și în analiza regională a pieței. Diferența dintre o fermă și un birou ține însă mai mult de felul în care se muncește acolo decât de județul în care se află ferma.
Greutățile ridicate zi de zi, pozițiile forțate și vibrațiile utilajelor produc cele mai frecvente probleme de sănătate ale angajaților din producție, construcții și agricultură: afecțiunile lombare și de spate, durerile de umeri și de articulații, la care se adaugă riscul de lovire. Un control medical făcut la timp poate prinde aceste afecțiuni înainte să scoată omul din tură pentru săptămâni întregi.
„În construcții, producție și agricultură, peste 50% din angajați sunt supuși la sarcini destul de grele. În 2025, 5.323 de persoane au suferit accidente de muncă în România, iar 96 au decedat”, spune Ioana Moldovan. Fiecare accident aduce zile de concediu medical, un loc gol pe linia de producție și cercetarea incidentului de către angajator.
În Uniunea Europeană, 2,83 milioane de oameni au suferit accidente de muncă în 2023, iar 3.298 și-au pierdut viața, potrivit Eurostat. Pentru un angajator din industrie, fiecare caz înseamnă o tură reorganizată peste noapte și ore suplimentare plătite colegilor care acoperă locul gol.
La o firmă de birouri, un angajat absent își amână sarcinile cu câteva zile. La o fabrică, aceeași absență poate opri o mașină, o echipă sau o livrare, iar costul apare în penalitățile din contracte și în orele suplimentare.
„Cu siguranță mai mult decât costă prevenția. Un studiu estimează că o companie cu 3.000 de angajați poate să piardă până la 4 milioane de euro pe an din concedii medicale, spitalizări și productivitatea scăzută. Invers, studiile EU-OSHA arată un randament între 2,5 și 4,8 euro pentru fiecare euro investit în promovarea sănătății, doar din reducerea absenteismului”, spune Ioana Moldovan. Pentru companiile cu marje mici, banii pierduți pe concedii și spitalizări urcă direct în costul fiecărui produs.
La un muncitor din producție, o afecțiune lombară netratată poate însemna săptămâni de concediu medical, apoi o perioadă pe un post mai ușor, timp în care linia lucrează cu un om mai puțin. De aceea, prevenția intră în bugetul fabricii la fel ca materia primă sau energia, ca o cheltuială care ține producția în mișcare.
Multe fabrici lucrează în trei schimburi sau în ture de câte 12 ore, cu zile libere care se mută de la o săptămână la alta. „Cea mai mare barieră cred că este programul. Un angajat în ture de câte 12 ore nu ajunge la o clinică medicală deschisă de luni până vineri, de la 8 la 16. Imposibilitatea de a avea un program flexibil și previzibil este un obstacol major, chiar și atunci când angajatorul oferă beneficii medicale”, explică Regional Corporate Sales Director MedLife.
Clinicile mobile care vin la sediul firmei, cabinetele medicale autorizate în incinta companiei și telemedicina, pentru consultațiile care se pot face la distanță, duc serviciul medical acolo unde lucrează angajații în ture sau cei departe de orașele mari, recomandă Ioana Moldovan. Pe acest model funcționează și clinica mobilă MedLife, care duce consultații, analize și investigații la sediul companiilor. La o fabrică cu trei schimburi, controalele se pot face pe platforma fabricii, la schimbul de tură, iar dacă la control apare o problemă, angajatul își continuă investigațiile prin abonamentele medicale corporate, în rețeaua de clinici.
Primele schimbări apar, potrivit ei, la firmele de confecții, care încep, cu pași mici, să trateze sănătatea angajaților ca parte din organizarea producției. Pentru fabrici, șantiere și ferme, modelele testate în birouri funcționează atunci când sunt adaptate la ture, la distanță și la efortul fizic, iar controalele medicale se programează la fel ca mentenanța utilajelor, înainte de avarie.
- Categorii: