CallDoc

Ce trebuie să faci în cazul unui cutremur puternic. Regulile care îți pot salva viața înainte și după seism

CallDoc

Actualizare Avertismentul medicului Tudor Ciuhodaru după cutremur. Ce ne recomandă în cazul unui seism

Medicul Tudor Ciuhodaru a transmis un ghid de supraviețuire cu recomandări vitale pentru protecția populației în cazul seismului resimțit în România.

Ciuhodaru explică ce trebuie făcut dacă ne aflăm în casă, pe stradă sau în mașină și avertizează asupra vulnerabilității Iașului în cazul unui cutremur major.

Medicul oferă un mic ghid de supraviețuire: Ce să (nu) faci în caz de cutremur în casă, pe stradă sau în mașină.

În casă, dacă te afli într-o clădire, rămâi acolo și protejează-te. Procedurile recomandate în Japonia și SUA – duck, cover and hold – sunt simple și asigură protecția individuală prin ghemuire, acoperire și protejare.

E preferabil să te ghemuiești cu fața în jos, pe genunchi și coate sau palme, și să îți acoperi capul cu brațele sau palmele. Poți obține protecție suplimentară adăpostindu-te lângă obiecte solide, lăsând un spațiu gol lângă ele în caz de prăbușire și cât mai departe de ferestre.

Cel mai sigur este spațiul dintre două obiecte mari – între două paturi, două mașini, între două rânduri de birouri – așa-zisul triunghi al supraviețuirii, sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi mașina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în fața unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.

Dacă ești în bucătărie, închide aragazul și îndepărtează-te de bufet. Dacă ești în pat, rămâi acolo și acoperă-ți capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este așezat patul nu e recomandat să ai tablouri grele sau alte obiecte care te-ar putea răni.

Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, pentru că ieșirea e dificilă și scările au risc crescut de prăbușire. Tocul ușii nu oferă protecție dacă nu este încadrat în structura clădirii.

Pe stradă caută spații cât mai largi și asigură protecția individuală. Nu staționa lângă clădiri, mai ales cele cu multe elemente care se pot prăbuși – ornamente, tencuială, coșuri, țigle.

Sub nicio formă nu te adăposti sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.

În mașină oprește la distanță de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.

Evită apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune.

În locuri publice aglomerate – teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de ședințe – nu alerga spre ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Stai calm și liniștește-ți și vecinii de pe rând.

Trusa de supraviețuire ar trebui să conțină apă, alimente ușoare și compacte – bomboane cu zahăr, biscuiți uscați, medicamente personale, analgezice și antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio și actele personale.

Nu suprasolicita rețelele de telefonie. Cineva ar putea avea nevoie urgent de 112.

Confirmă starea celor dragi cu maxim un SMS.

Ciuhodaru atrage atenția asupra riscului major în Iași în cazul unui cutremur puternic.

În Iași, un cutremur de grad seismic ridicat pe timpul nopții ar produce peste 3.400 de victime, din care 900 urgențe absolute, conform simulărilor.

În cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș după București. La 49 de ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori – 28.000 – trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 de blocuri încadrate la gradul I.

Pentru o reală eficiență, noțiunile de prim ajutor trebuie cunoscute precum tabla înmulțirii. Repetitio mater studiorum est.

Orele de educație pentru sănătate ar permite să știm cum să ne protejăm și să salvăm pe alții. Legea privind orele de educație pentru sănătate este depusă în Parlament.

„Rămâne o mare întrebare. Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977? Voi ce credeți?”, este mesajul medicului Tudor Ciuhodaru.

Actualizare Cutremur 5,7 în Vrancea pe 18 noiembrie 2026. Ghid DSU: ce să faci înainte, în timpul și în primele 72 de ore după seism

Un cutremur de 5,7 grade a avut loc în Vrancea în noaptea de 18 noiembrie 2026 și a trezit milioane de oameni fără a provoca pagube. Seismul de 5,7 din noaptea de 18 noiembrie nu a produs pagube, dar a trezit din somn milioane de oameni.

Mulți au sărit din pat și au fugit spre ușă sau scări, exact comportamentul pe care specialiștii îl descurajează. Multe persoane au povestit că au sărit din pat și au fugit spre ușă sau spre scări, exact ceea ce specialiștii spun să nu faci.

Specialiștii subliniază că după un seism major o familie trebuie să se descurce singură cel puțin trei zile până la sosirea salvatorilor.

Materialul reia regulile din ghidul Fundației Comunitare București împreună cu DSU, adaugă sfaturile medicului de urgență Tudor Ciuhodaru din Iași și detaliază miturile de evitat.

Ghidul pornește de la premisele că după un seism major rețelele de telefonie pot cădea, drumurile pot fi blocate de dărâmături și salvatorii vor interveni prioritar la cazurile grave. Primele zile depind de pregătirea personală și de sprijinul dintre vecini.

Ghidul realizat de Fundația Comunitară București în parteneriat cu DSU explică ce trebuie făcut înainte, în timpul și în primele trei zile după un cutremur puternic.

În timpul cutremurului regula principală este să nu încerci să ieși din clădire cât timp se mișcă. Procedura recomandată de autorități este „Așază-te, acoperă-te și ține-te”.

Așază-te: coboară pe mâini și genunchi ca să nu pierzi echilibrul. Acoperă-te: protejează-ți capul și gâtul cu brațele; dacă ai aproape o masă sau un birou solid intră sub el, altfel ghemuiește-te lângă un perete interior departe de geamuri și de obiecte care pot cădea. Ține-te: rămâi așa până se oprește mișcarea.

Persoanele în scaun cu rotile trebuie să blocheze roțile și să își protejeze capul și gâtul fără să încerce să se ridice.

Comportamentul recomandat diferă în funcție de locul în care te afli.

În pat rămâi pe saltea și protejează-ți capul și ceafa cu o pernă.

Tudor Ciuhodaru recomandă să nu ții tablouri grele sau obiecte pe peretele de lângă pat.

În bucătărie închide aragazul dacă poți și îndepărtează-te de bufetul din care poate cădea vesela.

Pe stradă îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri electrice; păstrează cel puțin zece metri de cablurile căzute și nu te adăposti sub balcoane de pe care pot cădea tencuială, ornamente sau țigle.

La volan oprește într-un loc sigur, fără să blochezi drumul, departe de clădiri, stâlpi și benzinării, și rămâi în mașină până se oprește mișcarea.

În magazin stai departe de vitrine, geamuri și rafturile înalte cu obiecte grele.

În lift apasă butonul de urgență; dacă liftul se oprește și poți ieși în siguranță, ieși și caută un loc protejat.

În sală de spectacol, biserică sau stadion nu alerga spre ieșire. Tudor Ciuhodaru avertizează că îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.

Articolul evidențiază mituri de evitat.

Tocul ușii nu oferă protecție dacă nu face parte din structura de rezistență a clădirii, conform inginerilor constructori citați de Digi24 și a lui Tudor Ciuhodaru.

Teoria „triunghiului vieții” circulă pe rețelele sociale de peste 20 de ani și a fost contestată de specialiști; ghidul DSU și recomandările oficiale românești nu o includ și recomandă „Așază-te, acoperă-te și ține-te”.

Coborârea pe scări în timpul mișcării seismice este periculoasă și liftul nu trebuie folosit deloc.

După oprirea mișcării verifică dacă tu și cei din jur sunteți răniți; pot urma replici puternice.

Evacuarea imediată nu este mereu cea mai sigură opțiune; dacă blocul nu prezintă pericol iminent poate fi mai sigur să rămâi într-un loc protejat decât să cobori pe scări avariate sau să treci pe lângă fațade instabile.

Dacă blocul prezintă risc de prăbușire caută o cale sigură de ieșire fără lift, ocolește zonele vizibil avariate și respectă indicațiile echipelor de intervenție.

Dacă miroase a gaz nu aprinde lumina, nu atinge întrerupătoarele și nu folosi foc; închide gazul doar dacă poți fără risc, îndepărtează-te și anunță serviciile de urgență.

Dacă apa funcționează și e sigur să rămâi în casă, umple recipiente pentru rezervă în caz de întrerupere ulterioară.

Dacă rămâi blocat sub dărâmături semnalează poziția cu un fluier în loc să strigi; protejează gura și nasul cu material textil, trimite mesaje dacă telefonul merge și afișează un material deschis la culoare sau un mesaj vizibil la fereastră.

În orele 7–24 prioritățile sunt adăpost sigur, apă potabilă, alimente, medicamente și informare.

Dacă locuința nu mai este sigură poate fi necesar un adăpost temporar afară sau într-o mașină parcată în zonă sigură până la anunțurile autorităților; împarte proviziile pentru toți membrii familiei, inclusiv persoanele vulnerabile și animalele de companie.

Informează-te de la radio și de pe canalele oficiale ale DSU, IGSU și primărie; evită zvonurile de pe rețelele sociale.

Folosește telefonul cu economie; Tudor Ciuhodaru recomandă maxim un SMS pentru confirmarea stării și utilizarea mesajelor text care trec mai ușor decât apelurile.

Folosește mașina doar dacă e necesar pentru a nu bloca drumurile ambulanțelor și pompierilor.

În orele 25–72 menține siguranța și conservă resursele; urmărește anunțurile despre evacuări.

Aruncă alimentele și apa care ar putea fi contaminate și ocolește zonele cu moloz sau cabluri căzute; dacă este sigur, fotografiază pagubele pentru asigurare.

Nu intra înapoi într-o clădire avariată până când autoritățile confirmă siguranța și nu reporni gazul sau curentul dacă nu ești autorizat.

Ghidul recomandă un rucsac pregătit dinainte, ținut la îndemână și adaptat fiecărei persoane.

Rucsacul trebuie adaptat nevoilor fiecărei persoane și păstrat accesibil.

Apă și mâncare: minimum 3 litri de apă de persoană, conserve, alimente neperisabile, batoane proteice, deschizător de conserve, hrană pentru copii sau animale.

Lumină și energie: lanternă, baterii de rezervă, baterie externă pentru telefon.

Haine și protecție: haine groase, pelerină de ploaie, pătură sau sac de dormit, mănuși rezistente, mască de praf.

Medicamente: trusă de prim ajutor, medicamente personale, echipamente necesare persoanelor cu dizabilități.

Igienă: șervețele, săpun, prosop, saci de gunoi.

Acte și bani: copii după acte, numerar, chei de rezervă, contacte de urgență, informații medicale.

Comunicare: radio cu baterii, fluier, pix și carnețel.

Familia are nevoie și de provizii suplimentare pentru 72 de ore față de rucsac și conținutul trebuie verificat periodic, înlocuindu-se produsele expirate.

Înainte de cutremur stabilește un loc de întâlnire și o persoană de contact dintr-un alt oraș pentru că rețelele locale pot cădea.

Învață copiii cum să se protejeze, cum să sune la 112 și cum să ceară ajutor; află procedura școlii.

Organizează exerciții de simulare cel puțin de două ori pe an, inclusiv pentru situații nocturne, la cumpărături sau în mașină.

Fixează de perete bibliotecile, dulapurile, televizoarele și oglinzile.

Fiecare membru al familiei trebuie să știe unde sunt robinetele de gaz și apă și întrerupătorul general de curent.

Asociațiile de proprietari pot stabili un punct de întâlnire și persoane pentru comunicare și distribuirea resurselor; după seism vecinii pot verifica cine lipsește și cine are nevoie de ajutor la fiecare patru-șase ore.

Doar o expertiză tehnică poate evalua siguranța unei clădiri; clădirile expertizate sunt încadrate în clasele RsI–RsIV.

Reabilitarea termică cu polistiren și geamuri noi nu consolidează structura de rezistență; consolidarea presupune pereți, grinzi sau stâlpi noi și uneori relocarea temporară.

Potrivit datelor ISU Iași, în județul Iași sunt 63 de blocuri în clasa I de risc seismic unde locuiesc 9.543 de oameni, alte 69 în clasa a II-a și 67 în clasa a III-a.

Tudor Ciuhodaru estimează că aproximativ 28.000 de ieșeni, adică 10% din locuitori, trăiesc în blocuri cu risc seismic și că un cutremur puternic nocturn ar putea provoca la Iași peste 3.400 de victime, dintre care 900 de urgențe absolute.

Problema riscului seismic nu este limitată la București.

Polița obligatorie PAD acoperă locuința în caz de cutremur, iar pentru bunurile din casă este necesară o asigurare facultativă.

Nu uita nici de asigurare.

Ce trebuie să faci în cazul unui cutremur puternic. Regulile care îți pot salva viața înainte și după seism

Un ghid elaborat de Fundația Comunitară București împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență explică ce măsuri trebuie luate înainte, în timpul și în primele trei zile după un seism.

Un ghid elaborat de Fundația Comunitară București, în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență, explică măsurile care trebuie luate înaintea unui cutremur, în timpul mișcării seismice și în primele trei zile după producerea acestuia.

În cazul unui seism de mare magnitudine, rețelele de telefonie ar putea deveni indisponibile, unele drumuri ar putea fi blocate de dărâmături, iar incendiile și avariile infrastructurii ar putea îngreuna intervențiile. Echipele de salvare vor trebui să acorde prioritate situațiilor critice, motiv pentru care pregătirea individuală și sprijinul dintre vecini devin esențiale. Planul pe care ar trebui să îl aibă fiecare familie.

Primul pas este stabilirea unui plan de urgență cunoscut de toți membrii familiei. Acesta trebuie să includă un loc sigur de întâlnire, numere de telefon importante și o modalitate de comunicare pentru situațiile în care membrii familiei sunt separați. Este recomandată desemnarea unei persoane de contact care locuiește într-o altă regiune, deoarece comunicațiile locale ar putea fi afectate. Copiii trebuie învățați cum să se protejeze, cum să apeleze numărul unic de urgență 112 și cum să ceară ajutor salvatorilor. Părinții ar trebui să cunoască și procedurile aplicate de școlile în care învață copiii lor.

Specialiștii recomandă organizarea unor exerciții de simulare cel puțin de două ori pe an, inclusiv pentru situațiile în care cutremurul surprinde familia în timpul nopții, la cumpărături sau în mașină. În locuință trebuie fixate obiectele care s-ar putea răsturna, precum bibliotecile, dulapurile, televizoarele și oglinzile. De asemenea, fiecare membru al familiei ar trebui să știe unde se află robinetele și întrerupătoarele principale pentru gaz, apă și electricitate.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență pentru 72 de ore Unul dintre cele mai importante elemente ale pregătirii este rucsacul de supraviețuire, care trebuie păstrat într-un loc accesibil. Potrivit ghidului, acesta trebuie adaptat nevoilor fiecărei persoane și să conțină:

Apă și alimente: o rezervă de apă, conserve, alimente neperisabile, batoane proteice, deschizător de conserve și hrană specială pentru copii sau animale, dacă este necesar. Iluminat și energie: lanternă, baterii de rezervă și baterie externă pentru telefon. Protecție și îmbrăcăminte: haine călduroase, pelerină de ploaie, pătură sau sac de dormit, mănuși rezistente și mască împotriva prafului. Materiale medicale: trusă de prim ajutor, medicamente personale și echipamente necesare persoanelor cu dizabilități. Produse de igienă: șervețele, săpun, prosop și saci menajeri. Documente și bani: copii ale actelor importante, bani numerar, chei de rezervă, contacte de urgență și informații medicale. Comunicare: radio portabil care funcționează cu baterii, fluier, pix și carnețel.

Este recomandată și o rezervă minimă de trei litri de apă pentru fiecare persoană în rucsacul de urgență. Pentru o autonomie de 72 de ore, familia trebuie să pregătească și provizii suplimentare, adaptate consumului și condițiilor în care ar putea fi nevoită să se adăpostească. Conținutul rucsacului trebuie verificat periodic, iar produsele expirate trebuie înlocuite.

Ce faci în timpul cutremurului. Regula care te poate proteja de răni grave Cea mai importantă recomandare este să nu încerci să fugi din clădire în timpul mișcării seismice. Procedura de protecție este cunoscută sub denumirea „Așază-te, acoperă-te și ține-te”.

Mai întâi, coboară pe mâini și genunchi pentru a evita pierderea echilibrului. Protejează-ți capul și gâtul cu brațele și, dacă ai în apropiere o masă sau un birou solid, adăpostește-te dedesubt. Dacă nu există mobilier rezistent în apropiere, ghemuiește-te lângă un perete interior, departe de ferestre și de obiectele care ar putea cădea. Rămâi în poziția de protecție până când mișcarea seismică se oprește. Persoanele care folosesc scaune cu rotile trebuie să blocheze roțile și să își protejeze capul și gâtul, fără să încerce să se ridice.

Ce faci dacă te surprinde cutremurul în pat, în mașină sau pe stradă Comportamentul recomandat diferă în funcție de locul în care te afli. Dacă ești în locuință, rămâi în interior pe durata seismului. Nu alerga spre ieșire, nu coborî pe scări și nu folosi liftul. Dacă ești în pat, rămâi pe saltea și protejează-ți capul și ceafa cu o pernă. Dacă ești afară, îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și rețele electrice. Cablurile căzute trebuie evitate, păstrând o distanță de cel puțin zece metri. Dacă te afli la volan, oprește mașina într-un loc sigur, fără să blochezi circulația, și rămâi în vehicul până la încetarea mișcării seismice.

Dacă ești într-un magazin, evită vitrinele, ferestrele și rafturile înalte pe care sunt depozitate obiecte grele. Dacă ești în lift, folosește butonul de urgență și, dacă liftul se oprește și permite ieșirea în siguranță, părăsește-l și caută un loc protejat. În zonele montane trebuie evitate pantele instabile, unde cutremurul poate provoca prăbușiri de pietre și alunecări de teren.

Primele șase ore după cutremur: când trebuie să rămâi în casă și când să evacuezi După oprirea mișcării seismice, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să verifici dacă tu și persoanele din apropiere sunteți în siguranță. Pot urma replici, unele suficient de puternice pentru a provoca noi avarii.

Contrar instinctului de a ieși imediat din clădire, evacuarea nu este întotdeauna cea mai sigură soluție. Dacă imobilul nu prezintă semne de pericol iminent, adăpostirea într-un spațiu protejat poate fi mai sigură decât coborârea pe scări avariate sau ieșirea în apropierea unor fațade de pe care pot cădea materiale de construcție. În schimb, dacă există indicii că imobilul riscă să se prăbușească, trebuie căutată o cale sigură de evacuare, fără utilizarea liftului. Nu traversa zone vizibil avariate și respectă indicațiile echipelor de intervenție. În această etapă sunt esențiale verificarea eventualelor răni, identificarea unui adăpost sigur și pregătirea rucsacului de urgență. Dacă simți miros de gaz, nu aprinde lumina, nu acționa întrerupătoare electrice și nu utiliza flăcări. Închide alimentarea cu gaz numai dacă poți face acest lucru fără risc, îndepărtează-te de zona periculoasă și anunță serviciile de urgență.

Dacă alimentarea cu apă funcționează și este sigur să rămâi în locuință, poți umple recipiente pentru a avea rezerve în cazul întreruperii ulterioare a serviciului.

Ce faci dacă rămâi blocat sub dărâmături Persoanele surprinse sub elementele prăbușite ale unei clădiri trebuie să încerce să își semnaleze poziția fără să își consume inutil energia. Un fluier poate fi mai eficient decât strigătele repetate. Gura și nasul trebuie protejate de praf cu o bucată de material textil. Dacă telefonul funcționează, poate fi trimis un mesaj pentru solicitarea ajutorului. Persoanele blocate într-o încăpere pot încerca să atragă atenția salvatorilor afișând la fereastră un material deschis la culoare sau un mesaj vizibil.

Orele 7-24 după cutremur: cum gestionezi apa, hrana și comunicarea După primele ore, prioritățile se schimbă. Este important să existe un loc sigur pentru adăpostire, apă potabilă, alimente, medicamente și posibilitatea de a primi informații. Dacă locuința a devenit nesigură, poate fi necesară amenajarea temporară a unui adăpost în aer liber sau într-un vehicul parcat într-o zonă sigură, până la identificarea unui spațiu pus la dispoziție de autorități. Proviziile trebuie împărțite astfel încât să ajungă tuturor membrilor familiei, inclusiv persoanelor vulnerabile și animalelor de companie. Consumul de apă trebuie gestionat cu atenție, fără a compromite hidratarea necesară.

Pentru informare sunt recomandate posturile de radio și canalele oficiale ale DSU, IGSU și ale autorităților locale. Informațiile neverificate distribuite pe rețelele sociale pot produce panică și pot determina decizii periculoase. Telefonul trebuie folosit cu economie, iar mesajele text pot reprezenta o alternativă atunci când apelurile sunt dificil de realizat. Deplasările cu autoturismul trebuie limitate la situațiile necesare, pentru a nu bloca drumurile de care au nevoie ambulanțele, pompierii și celelalte echipe de intervenție.

Orele 25-72: ce trebuie să faci până la revenirea serviciilor sau sosirea ajutorului În următoarele două zile, obiectivul principal este menținerea siguranței și conservarea resurselor disponibile. Familiile trebuie să continue gestionarea proviziilor, să păstreze legătura cu persoanele apropiate și să urmărească anunțurile autorităților privind eventualele evacuări. Alimentele și apa care ar fi putut fi contaminate trebuie eliminate. De asemenea, trebuie evitate zonele cu moloz, cabluri căzute sau elemente de construcție instabile. Dacă este posibil și sigur, proprietarii pot fotografia pagubele pentru documentarea daunelor și pentru contactarea societății de asigurări.

În cazul relocării, trebuie luate documentele importante, medicamentele, apa, alimentele și celelalte obiecte esențiale. Reintrarea într-o clădire avariată nu trebuie făcută fără confirmarea autorităților că acest lucru este sigur. Instalațiile de gaz și electricitate nu trebuie repuse în funcțiune de persoane neautorizate.

Ce trebuie să facă vecinii și asociațiile de proprietari după un seism major Asociațiile de proprietari sunt încurajate să stabilească din timp un punct de întâlnire și să desemneze persoane care să coordoneze comunicarea și distribuirea resurselor în situații de urgență. După un cutremur, locatarii care se pot reuni în siguranță ar trebui să verifice cine lipsește, cine are nevoie de îngrijiri medicale și dacă există persoane vulnerabile care necesită sprijin. În primele 24 de ore poate fi organizat un punct comun pentru apă, alimente, lanterne și materiale medicale. Starea persoanelor din comunitate ar trebui verificată periodic, la intervale de aproximativ patru până la șase ore.

În zilele următoare, vecinii pot colabora pentru distribuirea echitabilă a resurselor, semnalizarea zonelor periculoase și pregătirea unei eventuale evacuări coordonate. Nicio astfel de activitate nu trebuie să presupună intrarea în clădiri instabile sau expunerea voluntară la pericole.

Cum verifici dacă blocul în care locuiești este vulnerabil la cutremur Pregătirea pentru un cutremur nu înseamnă doar acumularea de provizii. Siguranța clădirii în care locuiești este la fel de importantă. Riscul seismic al unei clădiri poate fi stabilit printr-o expertiză tehnică realizată de specialiști autorizați. Imobilele expertizate sunt încadrate în patru clase de risc seismic:

Clasa RsI: clădiri susceptibile de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de proiectare. Clasa RsII: clădiri care pot suferi avarii structurale majore, cu pericol pentru ocupanți, deși prăbușirea este considerată puțin probabilă. Clasa RsIII: clădiri la care sunt anticipate deteriorări moderate. Clasa RsIV: clădiri cu un comportament seismic așteptat apropiat de cel al construcțiilor proiectate potrivit cerințelor actuale.

O distincție importantă este aceea dintre reabilitarea termică și consolidarea seismică. Montarea polistirenului, înlocuirea ferestrelor sau renovarea fațadei nu înseamnă că structura de rezistență a imobilului a fost întărită. Consolidarea presupune intervenții structurale specializate, care pot include introducerea unor pereți, grinzi sau stâlpi noi și care, în anumite situații, necesită relocarea temporară a locatarilor. În România, proprietarii trebuie să aibă și o poliță obligatorie PAD pentru locuințele care intră sub incidența legislației. Pentru protejarea bunurilor și acoperirea unor riscuri suplimentare poate fi necesară o asigurare facultativă.

Surse

Categorii: