De ce cutremurul din Vrancea s-a simțit mai puternic la etajele superioare. Ce se întâmplă, de fapt, cu blocurile înalte
De ce cutremurul din Vrancea s-a simțit mai puternic la etajele superioare. Ce se întâmplă, de fapt, cu blocurile înalte
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs în noaptea de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, a fost resimțit mai puternic la etajele superioare ale blocurilor. În timpul unui cutremur, persoanele care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor pot simți mișcări mult mai ample decât cele aflate la parter. Deși mișcările pot părea mai violente la înălțime, acest lucru nu înseamnă automat că ultimele etaje sunt cele mai periculoase. Specialiștii spun că mișcările mai ample la etajele înalte nu indică automat un risc de prăbușire.
Atunci când se produce un cutremur, undele seismice se propagă prin pământ și determină mișcarea fundației clădirilor. Energia transmisă structurii provoacă oscilații care pot fi resimțite diferit de locatari, în funcție de etajul la care se află. În cazul blocurilor înalte, mișcările pot deveni mai ample la nivelurile superioare, din cauza modului în care construcția se deformează și oscilează.
De ce se mișcă mai mult ultimele etaje ale unui bloc
O clădire nu este complet rigidă. În timpul unui cutremur, aceasta se poate deforma și poate oscila lateral, în funcție de caracteristicile structurii și ale mișcării seismice. Fundația urmărește mișcarea terenului, în timp ce etajele superioare pot avea deplasări laterale mai mari.
De ce locatarii din București pot simți puternic seismele din Vrancea
Ce trebuie să faci dacă te prinde cutremurul la un etaj superior
Specialiștii în protecție civilă recomandă ca persoanele surprinse de un cutremur într-o clădire să nu încerce să coboare pe scări în timpul mișcării seismice. Scările pot deveni periculoase, iar deplasarea prin clădire în timpul oscilațiilor crește riscul de accidentare. Cea mai sigură reacție imediată este, în general, să te așezi la pământ, să te adăpostești sub o masă solidă, dacă este disponibilă, și să te ții de aceasta până când mișcarea încetează. Este important să te îndepărtezi de ferestre, oglinzi, dulapuri înalte și obiecte care ar putea cădea. Liftul nu trebuie folosit în timpul cutremurului. După încetarea mișcării seismice, trebuie urmate instrucțiunile autorităților și ale personalului responsabil de siguranța clădirii.
Prin urmare, cutremurele pot fi resimțite mai intens la etajele superioare deoarece clădirile oscilează și se deformează sub acțiunea undelor seismice. Amplitudinea mișcărilor poate crește odată cu înălțimea, însă riscul real depinde de rezistența întregii structuri, nu doar de etajul la care se află locatarii.

Un seism de 5,7 grade, produs miercuri la 02:48 în Vrancea la 120,8 km adâncime, explică cum undele seismice și comportamentul clădirilor fac ca etajele superioare să oscileze mai amplu, iar rezonanța și caracteristicile terenului din București pot accentua percepția.
Seismul produs miercuri, la ora 02:48, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a înregistrat la o adâncime de 120,8 kilometri, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). De ce cutremurul se simte mai puternic la etajele superioare Shocking footage shows massive cracks tearing through a building before an apartment wall suddenly collapses during 7.5 magnitude earthquake in Venezuela https://t.co/4YE1Bw4wjk — Surajit (@surajit_ghosh2) June 27, 2026 Ce este rezonanța și de ce contează în timpul unui cutremur De ce locatarii din București pot simți puternic seismele din Vrancea Înseamnă că ultimele etaje sunt mai periculoase? Ce trebuie să faci dacă locuiești la un etaj superior și începe un cutremur
În timpul unui cutremur, undele seismice pun în mișcare terenul pe care este construită clădirea. Această mișcare este transmisă fundației și apoi structurii imobilului. Însă blocul nu se deplasează ca un obiect complet rigid. Structura se deformează elastic și oscilează, iar amplitudinea deplasării poate crește odată cu înălțimea. Astfel, etajele superioare pot avea mișcări laterale mai ample decât cele inferioare.
Fenomenul poate fi comparat, într-o formă simplificată, cu mișcarea unei rigle flexibile fixate la un capăt: atunci când baza este pusă în mișcare, extremitatea liberă poate oscila mult mai mult. Potrivit British Geological Survey, mișcarea poate fi amplificată atunci când frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală de vibrație a clădirii. Două persoane aflate în același bloc, una la etajul al doilea și alta la etajul al zecelea, pot resimți foarte diferit același cutremur.
Fiecare clădire are una sau mai multe frecvențe naturale de vibrație, determinate de înălțime, rigiditate, masă și tipul structurii. Atunci când frecvențele undelor seismice se apropie de frecvențele naturale de vibrație ale unei clădiri, se poate produce fenomenul de rezonanță.
În asemenea condiții, oscilațiile structurii pot fi amplificate. Clădirile înalte sunt, în general, mai sensibile la mișcările seismice cu perioade lungi, care produc oscilații mai lente, în timp ce construcțiile joase pot fi mai sensibile la mișcările cu frecvențe ridicate.
De aceea, același cutremur poate fi resimțit diferit de la o clădire la alta, chiar dacă acestea se află în același cartier. Contează nu doar magnitudinea seismului, ci și adâncimea, distanța față de epicentru, caracteristicile terenului și modul în care a fost proiectată construcția.
Cutremurele intermediare din zona Vrancea, produse la adâncimi de ordinul a 70-200 de kilometri, pot fi resimțite pe suprafețe extinse, inclusiv la București. Undele seismice parcurg distanțe mari și pot interacționa diferit cu structura fiecărei clădiri. În Capitală, caracteristicile terenului pot influența mișcarea seismică și pot favoriza amplificarea anumitor componente ale acesteia.
Din acest motiv, locatarii a două blocuri apropiate pot percepe diferit același seism. De asemenea, mișcarea poate fi mai evidentă în clădirile cu multe etaje, unde oscilațiile lente sunt uneori mai ușor de observat decât vibrațiile rapide.
Nu neapărat. Faptul că un cutremur este resimțit mai puternic la etajele superioare nu înseamnă automat că acele niveluri sunt cele mai vulnerabile structural. Clădirile proiectate corespunzător pentru a rezista la cutremure trebuie să poată suporta anumite deformări și deplasări fără să își piardă stabilitatea.
Oscilația este, într-o anumită măsură, un comportament normal al unei structuri flexibile în timpul unui cutremur. Riscul real depinde de mai mulți factori, printre care anul construcției, proiectarea antiseismică, calitatea execuției, modificările structurale realizate ulterior și starea de întreținere.
În plus, avariile nu apar obligatoriu la etajele unde mișcarea este percepută cel mai intens. În anumite clădiri, vulnerabilitățile structurale pot fi concentrate la nivelurile inferioare, în special dacă există parteruri cu spații comerciale deschise sau intervenții asupra elementelor de rezistență. La etajele superioare, însă, mișcările mai ample pot crește riscul răsturnării mobilierului nefixat și al căderii obiectelor.
Specialiștii în protecție civilă recomandă ca, în timpul unui seism, locatarii să nu încerce să părăsească în grabă clădirea. Coborârea pe scări în timp ce imobilul oscilează poate fi periculoasă, iar lifturile nu trebuie utilizate. Persoanele aflate în interior trebuie să se îndepărteze de ferestre, mobilier înalt și obiecte care pot cădea și să își protejeze capul și gâtul, adăpostindu-se, dacă este posibil, sub o piesă de mobilier solidă. După încetarea mișcării, trebuie verificate eventualele deteriorări vizibile, iar evacuarea se face în condiții de siguranță, conform recomandărilor autorităților.