De ce le este frică unor tineri să răspundă la telefon

Gabriel Zanfir explică legătura dintre anxietatea socială post-pandemie și evitarea apelurilor telefonice de către tineri.
După pandemie, tinerii au început să evite tot mai mult discuțiile directe și apelurile telefonice, iar unii se tem să răspundă la telefon pentru că se așteaptă la vești proaste sau nu știu ce să spună pe moment.
Gabriel Zanfir, medic rezident în psihiatrie, psiholog clinician autonom și psihoterapeut de orientare cognitivă și comportamentală cu drept de liberă practică, explică că această teamă are legătură cu anxietatea socială și frica de reacțiile celor din jur, motiv pentru care mulți tineri preferă să se izoleze și să evite interacțiunile.
Scriitorul Flaviu George Predescu a întrebat despre teama tinerilor de a răspunde la telefon, menționând dorința de a formula un punct de vedere și asocierea apelului cu vesti proaste.
Gabriel Zanfir confirmă schimbarea în societatea post-pandemică, cu interacțiuni sociale și comunicare telefonică orală din ce în ce mai rare, iar tinerii aflați în perioada de dezvoltare în timpul pandemiei asociază sunetul telefonului cu vești rele, generând anxietate.
Specialistul subliniază o societate hipervigilentă la reacțiile celorlalți și dificultatea de a controla aspectele din jur, astfel că tinerii aleg retragerea pentru a evita imprevizibilitatea și pentru a se simți în siguranță.
Unii tineri petrec până la 12 ore pe telefon în fiecare zi, aspect care ridică întrebări despre efecte.
Mulți tineri nu mai au încredere că pot face față situațiilor dificile și interacțiunilor, unii petrecând 10-12 ore pe telefon zilnic, iar videoclipurile scurte îi afectează chiar dacă nu își dau seama.
Gabriel Zanfir explică faptul că tinerii își pierd răbdarea pentru discuțiile și relațiile reale care necesită timp și efort.
Potrivit experienței din cabinet, lipsește credința în propria forță de adaptabilitate la dificultățile și interacțiunile cotidiene, ceea ce împiedică reunirea socială strânsă.
Screen time-ul crește frecvent, cu tineri care au 10-12 ore pe zi, iar videoclipurile scurte modifică modul în care dopamina se eliberează, favorizând senzații rapide de bine și reducând răbdarea pentru interacțiunile autentice.
Interacțiunile autentice sociale durează până să provoace o senzație plăcută, iar lipsa răbdării face ca oamenii să evite astfel de comportamente.
Gabriel Zanfir recomandă părinților care observă probleme în relațiile adolescenților să solicite ajutorul unui specialist.
Intervenția psihologică este cea mai eficientă în adolescență datorită neuroplasticității, iar părinții sunt încurajați să apeleze din start la un specialist.
Se speră ca societatea să schimbe dogma actuală, deoarece tot mai mulți tineri suferă de anxietate socială debilitantă care necesită tratament și terapie.
Grupul predominant include tineri cu anxietate socială, fobii specifice și tulburări de neurodivergență, care au nevoie de ajutor și de un mediu sigur pentru a relua legăturile sociale și a-și câștiga curajul de adaptare la viața reală, potrivit declarației din emisiunea „De ce citim” de pe DC News.
- Categorii: