Două obiceiuri care pot ajuta creierul să îmbătrânească sănătos: „Trebuie să încerci”

Cercetători prezentați la reuniunea anuală a Societății de Neuroștiințe discută despre exercițiul fizic și postul intermitent ca obiceiuri legate de sănătatea creierului.
Odată cu creșterea speranței de viață, recomandările despre cum să ne păstrăm mintea ageră la bătrânețe au devenit omniprezente, însă nu toate au în spate dovezi științifice solide. În cadrul reuniunii anuale a Societății de Neuroștiințe, cercetători au analizat mecanismele prin care alegerile zilnice, de la mișcare până la postul intermitent, pot proteja creierul împotriva declinului asociat vârstei, conform Euronews.
Deși îndemnul de a mânca sănătos și de a face sport este cunoscut de decenii, oamenii de știință încă descifrează modul exact în care aceste obiceiuri modifică biologia cerebrală. Heather Snyder, vicepreședinte senior pentru relații medicale și științifice la Asociația Alzheimer, subliniază că încă ne chinuim să înțelegem aceste procese.
Fernanda De Felice, profesoară la Centrul pentru Studii de Neuroștiințe din cadrul Universității Queen's din Canada, explică că exercițiile fizice reprezintă o intervenție non-farmacologică puternică care încurajează sănătatea creierului. Potrivit acesteia, mișcarea îmbunătățește fluxul sanguin și reduce procesele inflamatorii la nivel cerebral.
Legătura dintre antrenarea mușchilor și protecția creierului se bazează pe o comunicare biologică directă între periferie și sistemul nervos central. Cercetătoarea precizează că atunci când corpul nu este complet sănătos, creierul simte acest lucru, dar și că stimularea sistemului periferic pentru a deveni în formă are impact resimțit de creier.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Fernanda De Felice atrage atenția că nu este nevoie de performanțe sportive sau de pragul de 10.000 de pași pe zi pentru rezultate, subliniind că orice tip de exercițiu contează și că consecvența este esențială: „Trebuie să încerci să te menții activ.”
Mark Mattson, profesor asociat de neuroștiințe la Universitatea Johns Hopkins, explică faptul că, din punct de vedere evolutiv, creierul uman este adaptat să funcționeze eficient în perioadele fără hrană. Lipsa hranei a reprezentat un factor determinant major al funcționării creierului, potrivit acestuia.
Când rezervele de glicogen se epuizează, ficatul descompune grăsimile și produce cetone, o sursă alternativă de energie care poate reduce inflamația și stresul oxidativ din celulele nervoase. Pe perioade de săptămâni, luni și ani, expunerile intermitente la stres sau provocări metabolice ușoare pot îmbunătăți sănătatea generală și contracara îmbătrânirea și bolile, explică expertul.
Specialiștii atrag atenția asupra limitelor actuale ale cercetării. Deși rezultatele din studiile experimentale și pe animale sunt promițătoare, nu există încă dovezi clinice definitive care să demonstreze că postul intermitent previne declinul cognitiv sau protejează împotriva bolii Alzheimer la oameni, fiind necesare studii suplimentare pe termen lung.