CallDoc

Inima nu îmbătrânește uniform; descoperire privind valvele și vasele mari ar putea schimba prevenția bolilor cardiovasculare

CallDoc
Inima nu îmbătrânește uniform; descoperire privind valvele și vasele mari ar putea schimba prevenția bolilor cardiovasculare

Un studiu al The Jackson Laboratory arată că valvele cardiace și rădăcina aortei prezintă inflamație și fibroză mai accentuate odată cu vârsta, punând în discuție focusul pe mușchiul cardiac.

Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la The Jackson Laboratory din Statele Unite arată că inima nu îmbătrânește uniform. Modificările asociate vârstei sunt mai accentuate la valvele cardiace și la principalele vase de sânge, unde s-au găsit semne pronunțate de inflamație și fibroză.

Cercetarea a fost publicată în revista științifică Aging Cell și a fost prezentată luni, 16 noiembrie, de ScienceDaily. Studiul analizează mii de celule individuale din inimile unor șoareci tineri și bătrâni, folosind tehnologii care identifică activitatea genetică și localizarea exactă a celulelor în țesuturi.

Cele mai puternice modificări au fost observate în jurul valvelor cardiace și la nivelul rădăcinii aortei, regiunea în care cel mai mare vas de sânge al organismului se conectează cu inima. Inflamația și fibroza nu sunt distribuite uniform în inimă.

Oamenii de știință au identificat schimbări în activitatea macrofagelor, implicate în răspunsul imunitar și inflamație, și a fibroblastelor, care produc și întrețin țesutul conjunctiv. Odată cu înaintarea în vârstă, interacțiunile dintre aceste celule se modifică, favorizând procese inflamatorii și transformări structurale ale țesuturilor.

Printre constatările surprinzătoare se numără prezența unor markeri moleculari asociați de obicei cu îmbătrânirea celulară chiar și în inimile șoarecilor tineri. Cercetătorii notează că interpretarea lor trebuie să țină cont de regiunea în care se găsesc și de starea țesutului înconjurător.

Studiul semnalează și diferențe între sexe. La masculi, modificările fibroblastelor au fost mai strâns asociate cu fibroza, în timp ce la femele au predominat schimbările legate de dezvoltarea cardiacă și producerea proteinelor. Autorii precizează că descoperirea nu demonstrează riscuri diferite de îmbolnăvire.

Pentru a verifica relevanța, echipa a comparat observațiile de la șoareci cu date publicate anterior despre inimile umane și a identificat mai multe mecanisme moleculare comune, inclusiv procese implicate în răspunsul celulelor la stres. Rezultatele sugerează că unele mecanisme descoperite la animale ar putea fi prezente și la oameni.

Deocamdată cercetarea nu oferă un tratament nou sau o metodă demonstrată de încetinire a îmbătrânirii inimii. Echipa investighează în continuare efectele exercițiilor fizice, alimentației și diferitelor boli asupra comunicării dintre celulele imunitare și cele ale țesutului conjunctiv, cu scopul de a contribui pe termen lung la strategii de protejare a inimii și de prevenire a deteriorării cardiovasculare asociate vârstei. Statista

Surse

Categorii: