CallDoc

OMS: Rezistența la antimicrobiene ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050

CallDoc

Actualizare OMS: Rezistența la antimicrobiene ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050

Rezistența la antimicrobiene a fost direct responsabilă pentru peste un milion de decese în 2021 și a fost asociată cu alte aproximativ 4,7 milioane de decese. Problema se agravează atunci când antibioticele sunt utilizate pe scară largă, inclusiv în tratamentele administrate oamenilor, în creșterea animalelor și în producția alimentară. Pe măsură ce rezistența se dezvoltă, infecțiile devin mai greu de tratat, iar medicamentele care funcționau în mod obișnuit își pot pierde eficiența. OMS consideră că fenomenul reprezintă una dintre principalele cauze ale deceselor provocate de boli infecțioase la nivel mondial. „Rezistența la antimicrobiene este răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Nyemazi, șef interimar al departamentului de rezistență la antimicrobiene din cadrul OMS, conform Medical Xpress. Oficialul a comparat lipsa de vizibilitate a acestei amenințări cu impactul pandemiei COVID-19, explicând că infecțiile rezistente la medicamente provoacă decese de ani de zile, fără să atragă aceeași atenție publică. „Spre deosebire de COVID-19, care a fost foarte vizibil, infecțiile rezistente la medicamente au luat viețile oamenilor de ani de zile fără ca noi să observăm acest lucru și să tragem semnalul de alarmă așa cum ar fi trebuit”, a spus Nyemazi. Numai în 2021, rezistența la antimicrobiene a fost direct responsabilă pentru peste un milion de decese și a fost asociată cu alte aproximativ 4,7 milioane.

În 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate prin teste de laborator și raportate OMS era rezistentă la antibioticele folosite pentru tratarea ei. Doar 36% dintre țări aveau laboratoare naționale capabile să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS. Una dintre cele mai mari dificultăți în combaterea rezistenței la antimicrobiene este diagnosticarea. Pentru a alege tratamentul potrivit, medicii trebuie să știe ce microorganism a provocat infecția și la ce antibiotice este sensibil. Cu toate acestea, accesul la testele necesare rămâne limitat în multe țări. Potrivit datelor OMS, doar 36% dintre țări aveau un laborator național de referință capabil să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de organizație. Procentul este mult sub obiectivul de 80% stabilit pentru anul 2030. „Fără teste, medicii trebuie să trateze fără a cunoaște cauza infecției sau care antibiotic va fi eficient”, a explicat Sylvia Bertagnolo, șefa departamentului de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene din cadrul OMS. Cele mai recente date de supraveghere globală arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate prin teste de laborator și raportate OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia. Chiar și atunci când medicii identifică o infecție bacteriană, tratamentul obișnuit s-ar putea să nu mai funcționeze.

Organizația estimează că rezistența la antimicrobiene ar putea provoca aproximativ 39 de milioane de decese până în 2050. O amenințare care se dezvoltă în tăcere ar putea pune în pericol tratamente pe care medicina modernă se bazează de zeci de ani. Este vorba despre rezistența la antimicrobiene (AMR), un fenomen prin care bacteriile și alți agenți patogeni nu mai răspund la medicamentele concepute pentru a-i distruge. Organizația estimează că AMR ar putea provoca aproximativ 39 de milioane de decese până în 2050. Avertismentul OMS arată că rezistența la antimicrobiene nu este o problemă îndepărtată, care ar putea apărea abia peste câteva decenii. Fenomenul provoacă deja milioane de decese asociate și amenință eficiența unor tratamente esențiale pentru medicina modernă.

Oficialii organizației atrag atenția că prevenirea infecțiilor, diagnosticarea corectă și folosirea responsabilă a antibioticelor nu avansează suficient de repede pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030. Un raport al OMS, bazat pe o anchetă desfășurată în 183 de țări în acest an, arată că au existat progrese în organizarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene. Aproape nouă din zece țări au declarat că dispun de un plan național de acțiune împotriva acestui fenomen. Situația este mult mai bună față de 2017, când doar aproximativ patru din zece țări aveau un astfel de plan. Existența unui plan nu înseamnă automat că acesta este și aplicat. Doar 42 de țări, adică mai puțin de una din cinci, au declarat că au un plan care beneficiază de finanțare, este implementat și monitorizat. „Țările înregistrează progrese la fiecare pas, dar ritmul acestora trebuie accelerat pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”, a declarat Pravasha Prakash, responsabil tehnic pentru rezistența la antimicrobiene în cadrul OMS.

În acest context, OMS atrage atenția că dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu ritmul în care crește rezistența. Prin urmare, folosirea mai eficientă a antibioticelor existente devine esențială. Pentru a ajuta țările să depășească aceste probleme, OMS a anunțat lansarea a două instrumente menite să consolideze capacitățile de diagnosticare. Primul stabilește ce tipuri de teste ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului medical, de la centrele de asistență medicală primară până la spitalele de referință. Al doilea include 73 de proceduri de laborator. Acestea acoperă mai multe etape, de la recoltarea probelor biologice și identificarea agenților patogeni până la testarea sensibilității acestora la antibiotice. Scopul este ca infecțiile să fie identificate mai precis, iar medicii să poată alege tratamente eficiente, evitând utilizarea inutilă sau nepotrivită a antibioticelor. OMS subliniază că lupta împotriva acestui fenomen nu depinde doar de dezvoltarea unor medicamente noi. Prevenirea infecțiilor și utilizarea corectă a tratamentelor existente sunt la fel de importante. Printre principalele măsuri indicate de organizație se numără prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă potabilă și la servicii de salubritate, precum și utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene. În același timp, diagnosticarea corectă este esențială pentru ca antibioticele să fie administrate atunci când sunt necesare și să aibă șanse cât mai mari să fie eficiente.

Actualizare OMS: Rezistența la antimicrobiene amenință viitorul medicinei moderne

Jean-Pierre Nyemazi, director interimar al departamentului OMS pentru RAM, a declarat în cadrul celei de-a 6-a ediții anuale a Forumului Global al Mass-Media privind RAM că infecțiile rezistente la medicamente „curăță vieți de ani de zile” fără a declanșa aceleași semnale de alarmă ca în cazul pandemiei de COVID-19 MediaFax. Conform datelor OMS, în anul 2021, acest fenomen a fost cauza directă a peste un milion de decese și a contribuit la alte aproximativ 4,7 milioane de morți MediaFax.

O analiză privind progresele în lupta împotriva acestui fenomen, desfășurată în 183 de țări, a evidențiat faptul că proporția statelor cu un plan național de acțiune a crescut de la aproximativ patru din zece în 2017, la aproape nouă din zece în prezent MediaFax.

OMS: Rezistența la antimicrobiene ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor pune în pericol medicina modernă și ar putea duce la milioane de morți în următoarele decenii.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că rezistența la antimicrobiene ar putea provoca 39 de milioane de decese până în 2050, în condițiile în care apariția bacteriilor rezistente la antibiotice și alte antimicrobiene provoacă deja peste un milion de decese anual Agerpres.

Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de rezistență la antimicrobiene al OMS, a declarat într-o conferință de presă de la Geneva că acest fenomen amenință viitorul medicinei moderne, punând în pericol intervențiile chirurgicale, nașterile, transplanturile, tratamentele împotriva cancerului și ale bolilor cronice Agerpres. Rezistența la antimicrobiene (RAM) a fost accelerată de utilizarea masivă a antibioticelor în tratarea oamenilor și a animalelor, precum și în alimentație, devenind una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel global. Potrivit datelor OMS, superbacteriile sunt direct responsabile pentru peste un milion de decese și contribuie la aproape cinci milioane de morți anual Agerpres.

Un studiu al OMS privind progresele din 183 de țări în 2026 arată că, deși aproape nouă din zece țări au un plan național de acțiune, doar 42 au un plan finanțat, implementat și monitorizat Agerpres. Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului RAM, a subliniat necesitatea intensificării eforturilor pentru atingerea obiectivelor din 2030, în special reducerea cu 10% a deceselor cauzate de RAM bacteriană la nivel mondial Agerpres.

Accesul la diagnosticare rămâne un punct critic, deoarece doar 36% dintre țări dispun de un laborator național de referință capabil să testeze rezistența tuturor agenților monitorizați de OMS, față de obiectivul de 80% pentru 2030. Sylvia Bertagnolo, responsabilă a unității de monitorizare a rezistenței, a explicat că, în lipsa testelor, medicii sunt forțați să trateze pacienții fără a cunoaște cauza infecției sau antibioticul eficient Agerpres. Datele din 2023 indică faptul că una din șase infecții bacteriene raportate la OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratament Agerpres.

Pentru a contracara aceste lacune, OMS a publicat două instrumente noi pentru consolidarea capacităților de diagnosticare: unul care definește testele necesare la fiecare nivel al sistemului sanitar și altul care cuprinde 73 de proceduri de laborator, de la recoltarea probelor până la identificarea agenților patogeni Agerpres. Organizația a apelat totodată la îmbunătățirea utilizării antibioticelor actuale, deoarece dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu evoluția rezistenței. Principalele pârghii de combatere a RAM includ prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă și salubritate, precum și utilizarea adecvată a antimicrobienelor Agerpres.

Surse

Categorii: