CallDoc

Ce legătură există între alimentație, somn și riscul de Alzheimer. Medicii români explică

CallDoc
Ce legătură există între alimentație, somn și riscul de Alzheimer. Medicii români explică

O analiză publicată pe 6 noiembrie 2026 în Nutrients de cercetători de la UMF Carol Davila din București discută crononutriția și ceasul biologic, cu accent pe ore de mese, somn și implicațiile pentru Alzheimer și Parkinson, fără dovezi clinice suficiente de prevenție.

O analiză publicată în data de 6 noiembrie 2026 în revista Nutrients de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București examinează legătura dintre orele meselor, somn și bolile neurodegenerative Alzheimer și Parkinson, pornind de la conceptul de crononutriție. Autorii subliniază că nu există încă dovezi clinice că o anumită dietă previne aceste boli.

Articolul explică rolul ritmului circadian în somn, secreția de hormoni, temperatura corporală și metabolism, arătând că mesele transmit semnale ceasurilor periferice din ficat și țesutul adipos. Un experiment citat pe zece bărbați sănătoși a arătat decalarea ritmului glicemic cu ~5,7 ore la întârzierea meselor cu cinci ore, fără a demonstra efecte asupra somnului sau protecției cerebrale.

Pentru Alzheimer, se menționează tulburările de somn, sundowning și rolul sistemului glimfatic în eliminarea de proteine precum beta-amiloidul, precizându-se că dovezile solide provin din studii pe animale. Un pilot pe 46 de adulți în vârstă cu tulburări cognitive ușoare, cu fereastră de alimentație de nouă ore timp de 12 săptămâni, a raportat îmbunătățiri la MoCA, fără demonstrarea reducerii proteinelor anormale sau încetinirii bolii.

În Parkinson se descriu tulburări de somn, modificări de melatonină și interacțiunea proteinelor alimentare cu absorbția levodopa. Medicii pot recomanda redistribuirea proteinelor pe parcursul zilei, dar se subliniază necesitatea aportului suficient pentru evitarea pierderii musculare și malnutriției.

Postul intermitent și alimentația cu interval limitat sunt discutate pentru efectele metabolice sugerate de studii experimentale, însă autorii avertizează că la oameni doveziile sunt limitate și postul prelungit poate fi riscant pentru vârstnici cu apetit scăzut sau disfagie.

Sunt trecute în revistă nutrienții analizați pentru efecte asupra ceasului biologic: triptofan pentru serotonină și melatonină, polifenoli cu efecte antioxidante în laborator, fibre cu rol pentru microbiotă. Un studiu clinic cu 402 participanți Alzheimer tratați cu DHA Omega-3 timp de 18 luni nu a arătat încetinirea declinului cognitiv și funcțional, iar resveratrolul nu a demonstrat modificare a evoluției bolii.

Cercetătorii consideră că sănătatea ceasului biologic depinde și de lumină naturală, activitate fizică și program constant de somn și mese. Expunerea la lumină albastră seara poate întârzia melatonina, în timp ce regularitatea somnului, mișcarea și mesele la ore previzibile pot susține ritmurile biologice. Concluzia este că momentul meselor e o direcție promițătoare, dar nu există dovezi suficiente pentru recomandarea unei diete circadiene ca prevenție sau tratament pentru Alzheimer și Parkinson.

Surse

Categorii: