CallDoc

România ar putea avea nevoie de 51 de ani pentru a recupera decalajul de speranță de viață față de UE

CallDoc
România ar putea avea nevoie de 51 de ani pentru a recupera decalajul de speranță de viață față de UE

Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, avertizează că, în ritmul actual, România va recupera diferența de speranță de viață față de media europeană în aproximativ jumătate de secol.

În ritmul în care a recuperat decalajul față de media europeană în ultimii șase ani, României i-ar trebui aproximativ 51 de ani pentru a ajunge la același nivel al speranței de viață ca restul Uniunii Europene. Conform datelor Eurostat, speranța de viață la naștere în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, în timp ce media UE este de 81,7 ani. Diferența de 5,1 ani este cu aproximativ 0,6 ani mai mică decât în 2018, însă Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, precizează că acest calcul este un exercițiu matematic și nu o prognoză, viitorul depinzând de investițiile în sănătate, prevenție și servicii sociale Mediafax.

Situația este și mai critică atunci când este analizată calitatea anilor trăiți după vârsta de 65 de ani. Femeile din România au o medie de doar 3,8 ani de viață sănătoasă, comparativ cu 9,6 ani la nivelul UE, în timp ce pentru bărbații români media este de 4,3 ani, față de 9,2 ani la nivel comunitar. În state precum Franța, acest indicator ajunge la 12 ani, iar în Suedia la 14,3 ani.

Provocările sistemice sunt evidențiate și de Primul Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Seniori. Datele arată că 53% dintre persoanele de peste 60 de ani au nevoie frecvent de ajutor pentru activitățile zilnice, 37% se simt singure, iar 29% locuiesc singure. Barierele financiare sunt semnificative, 48% dintre seniori indicând costurile ca obstacol principal în accesarea controalelor medicale preventive.

În ceea ce privește investițiile în prevenție, România alocase în 2023 aproximativ 1% din cheltuielile totale de sănătate, mult sub media OECD de 3%. Un exemplu alarmant este screeningul cervical pentru femeile cu vârste între 20 și 69 de ani: în 2023, doar 6% au beneficiat de acest program național, față de media OECD de 59%. Alexandra Dobre subliniază că prevenția trebuie să devină o prioritate reală, deoarece în prezent se investește mai mult în tratarea bolilor decât în identificarea timpurie a riscurilor.

Pentru a aborda aceste probleme, Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă organizează a patra ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc pe 24-25 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București. Evenimentul va reuni specialiști internaționali și naționali pentru a discuta despre prevenție, medicină personalizată, inteligența artificială în sănătate și economia longevității, având programate intervenții video ale Roxanei Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, și ale Dubravkăi Šuica, comisar european pentru Mediterana și Demografie.

Surse

Categorii: