CallDoc

Un bărbat din SUA vede trăsături de pisică în fețele oamenilor după o operație la creier

CallDoc
Un bărbat din SUA vede trăsături de pisică în fețele oamenilor după o operație la creier

Karl, un pacient de 28 de ani, suferă de prosopometamorphopsia, o afecțiune rară care îi provoacă distorsiuni vizuale în urma unei intervenții chirurgicale cerebrale.

Karl, un bărbat de 28 de ani din Statele Unite, posedă o pisică de rasă tabby gri pe nume Luna, fiind aceasta, de regulă, prima față pe care o vede în fiecare dimineață. În urma unei intervenții chirurgicale cerebrale, un bărbat a început să experimenteze distorsiuni vizuale neobișnuite, percepând trăsături feline în fețele umane și trăsături umane pe fața animalului său de companie. Karl, de 28 de ani, a dezvoltat prosopometamorphopsia (PMO) după operarea unei malformații arteriovenoase în lobul temporal posterior drept, regiune centrală pentru percepția fețelor.

În anumite zile, Karl începe să vadă trăsăturile pisicii sale — ochi în formă de migdală, pupile dilatate și dungi — pe fețele oamenilor pe care îi întâlnește pe parcursul zilei, fie online, fie în persoană. Inversement, dacă Karl vede mai întâi o față umană la începutul zilei, el proiectează trăsăturile acelei persoane pe alte fețe ulterior, inclusiv pe cea a pisicii sale. Distorsiunile includ transformarea ochilor umani în orbite de pisică cu pupile dilatate, precum și apariția de umbre sau texturi pe fețele oamenilor care seamănă cu petice de blană de pisică. Uneori, Karl observă trăsăturile unei persoane cunoscute pe fața pisicii sale sau transferul de trăsături faciale între diferite persoane.

Experiența sa, documentată în publicația Cortex, a început acum aproape doi ani, după o operație la creier. Acesta suferă de o formă de palinopsie, o afecțiune în care imaginea văzută anterior persistă în memorie și reapare ulterior, provocând în cazul său distorsiuni faciale cunoscute sub numele de prosopometamorphopsia (PMO). Acum doi ani, o parte din lobul temporal drept al pacientului a fost îndepărtată din cauza unei malformații arteriovenoase — o rețea încâlcită de vase sangvine între artere și vene care putea provoca o hemoragie cerebrală dacă nu era tratată. Această zonă a creierului este esențială pentru procesarea fețelor. Aceste episoade au început acum doi ani, pot dura câteva ore sau chiar întreaga zi, devenind o parte regulată a vieții sale, potrivit lui Brad Duchaine de la Dartmouth College newsweek.com. Duchaine explică faptul că memoria detaliată a fețelor cunoscute este reactivată și rămâne blocată în sistemul de percepție al pacientului, amestecându-se cu orice față este vizualizată în prezent. Raportul privind cazul lui Karl a fost publicat în jurnalul Cortex.

Brad Duchaine, profesor și coordonator al Social Perception Lab de la Dartmouth, autorul principal al studiului, afirmă că cazul lui Karl demonstrează modul în care trăsăturile individuale pot fi extrase din memorie și pot influența percepția vizuală curentă. Duchaine a menționat un caz similar din 1986, publicat tot în Cortex, despre o femeie care, după un accident vascular cerebral suferit cu nouă luni înainte, a văzut trăsăturile unui canis (un caniche) pe fețele tuturor pasagerilor dintr-un autobuz. Diferența este că, în cazul lui Karl, sunt transferate doar componente ale fețelor, nu întreaga față. Deși Karl a învățat să tolereze aceste distorsiuni, expertul notează că PMO poate face interacțiunile sociale tulburătoare, mulți pacienți alegând să nu divulge afecțiunea de teamă să nu fie considerați bolnavi psihiatrici. Pacienții cu PMO văd fețele ca fiind distorsionate: trăsăturile pot părea întinse, deplasate, lăsate sau redimensionate, iar pielea își poate schimba culoarea sau textura. Condiția survine, de obicei, după deteriorarea zonelor cerebrale implicate în procesarea fețelor, cauzată de accident vascular cerebral, tumori, intervenții chirurgicale, epilepsie sau traume craniene, deși în unele cazuri cauza nu poate fi identificată cu certitudine. Există precedente de distorsiuni animal-uman în cadrul PMO. Cazul lui Karl apare la 40 de ani după un precedent raportat în 1986, implicând o femeie care suferise un AVC cu nouă luni înainte. Aceasta a văzut trăsăturile unui caniche proiectate pe fețele tuturor pasagerilor dintr-un autobuz. Distorsiunea a persistat timp de aproximativ 30 de minute după ce a coborât din vehicul. Duchaine a precizat că transferul de trăsături între specii este rar în PMO, majoritatea pacienților experimentând modificări de formă și poziție, ceea ce face cazul lui Karl remarcabil.

Pentru a ilustra vizual experiența pacientului, profesorul Duchaine a creat schițe pe care le-a prelucrat ulterior cu ajutorul unui model de limbaj de mari dimensiuni (LLM) pentru a le face fotorealiste, rafinându-le împreună cu Karl. Inteligența Artificială a ajutat cercetătorii să genereze vizualizări mai precise ale percepțiilor distorsionate, facilitând astfel studiul afecțiunii și identificarea unor metode de control, proces în care pacientul poate participa activ.

Profesorul a dezvăluit că laboratorul său a fost contactat de aproximativ 250 de persoane care au experimentat distorsiuni faciale, însă au fost diagnosticate eronat cu probleme psihiatrice și, în unele cazuri, au primit tratamente antipsychiotice, deși suferau de o problemă pur vizuală. În prezent nu există un tratament stabilit pentru PMO, însă cercetătorii investighează manipulări de stimuli care ar putea influența distorsiunile. Tratarea unei afecțiuni subiacente, precum epilepsia sau o tumoră, poate reduce distorsiunile vizuale. Durata experiențelor variază de la un pacient la altul. În timp ce pentru unii pacienți distorsiunile dispar în câteva zile sau săptămâni, pentru alții, precum Karl, acestea persistă ani de zile. În ultimii cinci ani, aproximativ 300 de persoane cu distorsiuni faciale au contactat echipa de cercetare prin site-ul prosopometamorphopsia.faceblind.org, cercetătorii invitând și alte persoane afectate să își raporteze experiențele pentru a avansa studiul afecțiunii.

Surse

Categorii: