Ceaiul de vâsc: beneficii tradiționale și riscuri de toxicitate

Deși utilizat în medicina tradițională pentru hipertensiune și sistemul imunitar, ceaiul de vâsc prezintă riscuri de toxicitate și nu are dovezi clinice solide pentru tratarea bolilor grave.
Ceaiul de vâsc este prezentat ca un remediu tradițional utilizat pentru diverse probleme de sănătate, însă specialiștii avertizează că dovezile științifice privind eficacitatea sa sunt limitate, iar consumul necorespunzător poate fi toxic. Folosit timp de secole în medicina tradițională, vâscul a fost asociat cu reglarea tensiunii arteriale și susținerea sistemului imunitar, deși consensul medical actual solicită prudență din cauza riscului de toxicitate.
Vâscul european (Viscum album), o plantă semiparazită care crește pe arbori precum stejarul, mesteacănul, pinul sau mărul, conține compuși biologic activi, inclusiv lectine, viscotoxine și substanțe antioxidante. În practica tradițională, planta a fost utilizată pentru combaterea hipertensiunii arteriale, a tulburărilor nervoase și a insomniei, însă aceste utilizări nu constituie dovezi medicale ale eficienței sale.
Deși există cercetări privind extractele de vâsc, specialiștii precizează că rezultatele obținute cu preparate concentrate sau injectabile nu pot fi transferate automat ceaiului de vâsc preparat acasă. Referitor la reglarea tensiunii arteriale, există studii pe animale care sugerează o influență asupra circulației sanguine, însă lipsesc studiile clinice suficiente care să demonstreze că ceaiul de vâsc poate trata hipertensiunea. Cercetările de laborator indică o posibilă influență a unor compuși ai plantei asupra neurotransmițătorilor dopamina și GABA, însă efectele asupra anxietății și insomniei nu sunt confirmate clinic. Experimente au sugerat că extractele de vâsc ar putea influența nivelul glucozei din sânge și secreția de insulină, însă rezultatele sunt neconcludente pentru tratarea diabetului. Activitatea antioxidantă a unor substanțe din vâsc a fost observată în cercetări experimentale, dar beneficiile concrete asupra sănătății cardiovasculare la oameni nu sunt demonstrate suficient.
National Cancer Institute din Statele Unite a investigat extractele de vâsc ca terapie complementară în oncologie, evaluând impactul acestora asupra sistemului imunitar și calității vieții pacienților. Anumite cercetări au raportat ameliorări ale somnului, apetitului și oboselii, însă calitatea studiilor este variabilă, iar datele nu demonstrează capacitatea plantei de a vindeca cancerul, studiile concentrându-se pe preparate injectabile standardizate. Este subliniat faptul că ceaiul de vâsc nu reprezintă un tratament pentru cancer și nu trebuie să înlocuiască terapiile oncologice prescrise de medic.
Ceaiul este obținut din părți uscate ale plantei, însă concentrația de substanțe active variază în funcție de specie, arborele-gazdă, partea utilizată și modul de prelucrare. Din lipsa unei doze standard demonstrate ca sigură prin studii clinice, nu este recomandată prepararea ceaiului din vâsc recoltat direct din natură, nici suplimentele comerciale fiind lipsite de riscuri. Consultarea medicului sau a farmacistului este indicată înainte de utilizare, în special pentru persoanele care urmează tratamente medicamentoase.
Ingerarea în cantități mari sau utilizarea necorespunzătoare a vâscului poate fi toxică datorită unor substanțe specifice plantei. Sunt raportate reacții alergice grave, inclusiv anafilaxie; consumul de frunze și fructe crude trebuie evitat. De asemenea, vâscul european nu trebuie confundat cu speciile americane, care pot avea un profil toxicologic diferit. Utilizarea preparatelor cu vâsc este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării. Persoanele cu diabet, boli oncologice sau afecțiuni cardiovasculare trebuie să consulte un medic înainte de utilizare. Siguranța administrării concomitente a ceaiului cu alte medicamente nu este garantată, deoarece interacțiunile nu au fost suficient studiate la oameni.
- Categorii: