CallDoc

Nick Bostrom: Superinteligența ar putea permite oamenilor să trăiască peste 1.000 de ani, dar amânarea dezvoltării AI costă vieți umane

CallDoc
Nick Bostrom: Superinteligența ar putea permite oamenilor să trăiască peste 1.000 de ani, dar amânarea dezvoltării AI costă vieți umane

Filosoful Nick Bostrom estimează că superinteligența artificială ar putea prelungi durata de viață a omului până la 1.200-1.400 de ani. El atrage atenția asupra costului uman al amânării progresului biomedicinal, susținând că fiecare an de întârziere se traduce prin pierderi masive de vieți.

Filosoful Nick Bostrom a afirmat că eliminarea procesului de îmbătrânire prin intermediul unei superinteligențe artificiale ar putea crește speranța de viață a oamenilor între 1.200 și 1.400 de ani. Această estimare este descrisă de autorul volumului „Superintelligence” (2014) ca fiind o „limită inferioară conservatoare”, potrivit Business Insider.

Într-o intervenție realizată în cadrul podcastului a16z, alături de gazdele Eddy Lazzarin și Elena Burger, Bostrom a avertizat că amânarea cu decenii a dezvoltării acestor sisteme impune un cost uman uriaș. El a precizat că aproximativ 150.000 de oameni mor zilnic din cauze naturale, ceea ce transformă fiecare an de întârziere în descoperiri majore în biomedicină într-o pierdere masivă de vieți omenești.

Philosophul a susținut că pentru o gamă largă de parametri, întârzierea optimă în dezvoltarea superinteligenței este relativ scurtă, de ordinul lunilor sau al câtorva ani, spre deosebire de decenii. Dacă obiectivul este maximizarea speranței de viață a persoanelor aflate în viață, Bostrom consideră că o scurtă amânare de câteva luni sau câțiva ani poate aduce câștiguri importante în materie de siguranță și aliniere a sistemelor AI, dar după acest interval, beneficiile suplimentare scad.

Bostrom a invocat date statistice pentru a-și întări argumentul: 95% dintre toți oamenii născuți vreodată au murit deja, iar „restul dintre noi suntem, într-un fel, pe cale să îi urmăm în decurs de câteva decenii scurte”. Deși speranța de viață a crescut cu aproximativ două până la trei luni pe an, filosoful a subliniat necesitatea de a aduce această creștere la „peste un an pe an”. El a formulat această poziție ca o replică directă la cartea „If Anyone Builds It, Everyone Dies”, semnată de Eliezer Yudkowsky și Nate Soares, afirmând că existența dovezilor solide pentru idea că „dacă nimeni nu o construiește, toată lumea moare” justifică acțiunea rapidă.

Surse

Categorii: