CallDoc

Riscul de cancer pulmonar pentru non-fumătorii din Delhi din cauza poluării cronice a aerului

CallDoc
Riscul de cancer pulmonar pentru non-fumătorii din Delhi din cauza poluării cronice a aerului

Expunerea pe termen lung la particulele fine PM2.5 din aerul din Delhi poate crește riscul de cancer pulmonar chiar și pentru persoanele care nu au fumat niciodată.

Persoanele care nu au fumat niciodată pot dezvolta cancer pulmonar, riscul fiind accentuat în orașe precum Delhi, unde expunerea constantă la poluanți atmosferici reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea plămânilor. Deși fumatul rămâne un factor de risc major, poluarea mediului este recunoscută în prezent ca o expunere cancerigenă, efectele sale depășind episoadele acute de degradare a calității aerului raportate în timpul iernii.

Dr. Sachita Pal, oncolog medical la MOC Cancer Care din Delhi, subliniază că expunerea prelungită la aerul poluat este o componentă esențială în diagnosticarea cancerului pulmonar la non-fumători. Această legătură este susținută de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a clasificat poluarea aerului exterior și particulele suspendate drept cancerigene pentru oameni (Grupa 1), identificând cancerul pulmonar ca fiind cel mai clar asociat cu acest fenomen.

Impactul este cauzat în special de particulele PM2.5, care au un diametru de 2,5 micrometri sau mai puțin, fiind suficient de mici pentru a pătrunde profund în plămâni, până în alveole, unde oxigenul trece în fluxul sanguin. Aceste particule, provenite din exhaustul vehiculelor, emisiile industriale, praful de la construcții și arderea combustibililor, pot declanșa inflamații, stres oxidativ și leziuni repetate ale țesutului pulmonar, afectând în timp ADN-ul celulelor și capacitatea lor de reparare.

Datele statistice evidențiază amploarea problemei: OMS a estimat că poluarea aerului exterior a cauzat 4,2 milioane de décès premature la nivel mondial în 2019, fiind asociată cu boli cardiovasculare, respiratorii și cancer pulmonar. Efectele combinate ale poluării exterioare și a celei din gospodării sunt legate de aproximativ 6,7 milioane de décès premature anual în întreaga lume.

În India, situația din Delhi este alarmantă. Conform unui raport transmis Rajya Sabha în 2025, concentrația anuală medie de PM2.5 în Delhi a fost de 104,9 micrograme pe metru cub în 2024. Această valoare este de peste două ori mai mare decât limita anuală permisă în India (40 micrograme/m³) și de aproape 21 de ori mai mare decât recomandarea anuală a OMS de 5 micrograme/m³.

Grupurile cu risc sporit includ lucrătorii în aer liber, personalul de trafic, navetiștii și persoanele care locuiesc în apropierea zonelor industriale, precum și copiii, vârstnicii, femeile însărcinate și cei cu afecțiuni respiratorii preexistente. Simptomele care necesită evaluare medicală imediată includ tusea persistentă, prezența sângelui în spută, dispneea neexplicată, durerile toracice, pierderea ponderală nejustificată sau febra persistentă.

Pentru a reduce riscurile, specialiștii recomandă măsuri structurale precum transportul public mai curat, controlul strict al emisiilor industriale și gestionarea prafului în șantierele de construcții. La nivel individual, se recomandă monitorizarea calității aerului interior, evitarea fumului de tutun, utilizarea măștilor cu filtru de particule în perioadele de poluare severă și reducerea activităților fizice intense în exterior atunci când indicele AQI este critic.

Surse

Categorii: