Activitatea cerebrală ar putea indica riscul de Alzheimer cu până la 12 ani înaintea apariţiei simptomelor
Activitatea cerebrală ar putea indica riscul de Alzheimer cu până la 12 ani înaintea apariţiei simptomelor
Un studiu coordonat de cercetători de la Stanford Medicine, publicat în revista Science Advances, arată că anumite tipare ale activității cerebrale sunt asociate cu probabilitatea declinului cognitiv și cu apariția bolii Alzheimer cu ani înainte de manifestările clinice, potrivit unui comunicat al universității stirileprotv.ro. Cercetarea, bazată pe imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMN funcțional), analizează conectivitatea funcțională, adică modul în care activitatea diferitelor regiuni ale creierului este coordonată, inclusiv în repaus, pentru a identifica indicatori timpurii ai vulnerabilității la declin cognitiv stirileprotv.ro.
În prima fază, echipa a comparat imaginile cerebrale a 180 de persoane cu vârste de cel puțin 75 de ani, având memorie excepțională (denumite „SuperAgers”), cu cele ale 110 pacienți diagnosticați cu Alzheimer, identificând diferențe clare în activitatea regiunilor implicate în memorie [sursa:E976616]. Pe baza acestor diferențe, cercetătorii au dezvoltat un sistem de evaluare denumit ARC (Alzheimer's-resilient connectome), conceput pentru a distinge tiparele cerebrale asociate cu rezistența sau vulnerabilitatea la declin cognitiv, demonstrând o capacitate ridicată de diferențiere în grupul inițial și validându-se ulterior pe un grup independent de 143 de participanți [sursa:E976616].
Sistemul ARC a fost aplicat apoi pe două grupuri independente de 818 și, respectiv, 497 de persoane cu vârste între 55 și 70 de ani, fără tulburări cognitive la momentul examinării [sursa:E976616]. Participanții ale căror tipare cerebrale seamănă mai mult cu cele ale pacienților cu Alzheimer au prezentat un declin cognitiv mai rapid, o acumulare mai accentuată de beta-amiloid și o probabilitate mai mare de a dezvolta boala, în timp ce cei cu tipare asemănătoare „SuperAgers” au avut un declin mai lent [sursa:E976616]. Monitorizarea a durat până la o perioadă maximă de 12 ani, majoritatea participanților fiind urmăriti cinci-șase ani [sursa:E976616].
Comparația cu indicatori existenți, precum biomarkerii beta-amiloid și tau, caracteristicile genetice sau datele demografice, a arătat că metoda ARC are o capacitate de predicție comparabilă sau superioară, iar asocierea scorului ARC cu acești biomarkeri îmbunătățește estimarea riscului [sursa:E976616]. Yu Zhang, profesor asistent de psihiatrie și științe comportamentale la Stanford Medicine și autor senior al studiului, a evidențiat importanța definirii unor indicatori timpurii pentru a detecta primele semne ale declinului cognitiv și a permite intervenții preventive, indicând că analiza activității cerebrale ar putea oferi informații suplimentare despre vulnerabilitatea persoanelor care nu prezintă încă tulburări stirileprotv.ro.
Cercetătorii sugerează că identificarea tiparelor asociate cu păstrarea funcțiilor cognitive ar putea contribui la dezvoltarea unor intervenții cum ar fi antrenamentul cognitiv sau stimularea magnetică transcraniană, o tehnică neinvazivă [sursa:E976616]. Deocamdată, nu există dovezi că modificarea tiparelor identificate prin ARC poate preveni boala sau schimba evoluția acesteia, iar echipa intenționează să investigheze dacă programele de antrenament cognitiv pot modifica scorurile ARC [sursa:E976616]. Autorii subliniază că scorul ARC nu reprezintă în prezent un test diagnostic și nu poate determina cu certitudine dacă o persoană va dezvolta afecțiunea, fiind necesare studii suplimentare pentru a stabili precizia metodei în populații mai diverse [sursa:E976616].

Un studiu coordonat de Stanford Medicine publicat în Science Advances arată că tiparele de conectivitate funcțională cerebrală pot anticipa declinul cognitiv și riscul de Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor.
Modificările activității cerebrale, analizate prin rezonanță magnetică funcțională (RMN funcțional), ar putea permite identificarea persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer cu mai mulți ani înainte de apariția tulburărilor de memorie. Un studiu coordonat de cercetători de la Stanford Medicine, Statele Unite, și publicat în revista *Science Advances*, a demonstrat că anumite tipare de comunicare între regiunile creierului sunt asociate cu probabilitatea declinului cognitiv și cu rezistența la această boală neurodegenerativă.
Cercetarea s-a concentrat pe conectivitatea funcțională, modul în care activitatea diferitelor regiuni ale creierului este coordonată, inclusiv în repaus. Echipa a dezvoltat un sistem de evaluare denumit ARC (Alzheimer's-resilient connectome), conceput pentru a identifica tiparele cerebrale asociate cu vulnerabilitatea sau rezistența la declin cognitiv. Studiul inițial a comparat imaginile cerebrale a 180 de persoane peste 75 de ani cu memorie excepțională, denumite „SuperAgers”, cu 110 pacienți diagnosticați cu Alzheimer, identificând diferențe clare în activitatea și conectivitatea regiunilor implicate în memorie.
Sistemul ARC a fost validat ulterior pe două grupuri independente, formate din 818 și, respectiv, 497 de persoane cu vârste între 55 și 70 de ani, care nu prezentau tulburări cognitive la momentul examinării. Rezultatele au arătat că participanții ale căror tipare cerebrale seamănă mai mult cu cele observate la pacienții cu Alzheimer au prezentat un declin cognitiv mai rapid și o acumulare mai accentuată de beta-amiloid. În schimb, cei cu tipare asemănătoare celor ale „SuperAgers” au avut un declin mai lent.
Durata monitorizării a variet, ajungând la o perioadă maximă de 12 ani. Comparativ cu biomarkerii cunoscuți precum beta-amiloidul și proteina tau, sistemul ARC a demonstrat o capacitate de predicție comparabilă sau superioară, îmbunătățind estimarea riscului atunci când este corelat cu acești indicatori. Yu Zhang, profesor asistent la Stanford Medicine și autor senior al studiului, a evidențiat importanța definirii unor indicatori timpurii pentru a detecta primele semne ale declinului cognitiv și a permite intervenții preventiale.
Cercetătorii sugerează că identificarea tiparelor asociate cu păstrarea funcțiilor cognitive ar putea contribui la dezvoltarea unor intervenții destinate menținerii sănătății cerebrale, cum ar fi antrenamentul cognitiv sau stimularea magnetică transcraniană. Cu toate acestea, autorii subliniază că scorul ARC nu reprezintă în prezent un test diagnostic și nu poate determina cu certitudine dacă o persoană va dezvolta boala. Sunt necesare studii suplimentare pentru a valida metoda în populații mai diverse înainte de a o integra în practica medicală.
Surse
- Categorii: