Criza demografică: Voucherele pentru FIV rămân nefolosite, iar tratamentul infertilității masculine este neglijat

România se confruntă cu cea mai scăzută natalitate din 1930 încoace, iar programele naționale de susținere a fertilizării in vitro (FIV) se lovesc de dificultăți majore. Mii de vouchere rămân nefolosite, generatia tânăma amânând sau refuzând maternitatea/paternitatea.

Procedurile de reproducere asistată evidențiază un decalaj profund între nevoile reale și accesul la tratament. Comparativ cu Grecia, care are o populație de 9,5 milioane înregistra între 20.000 și 25.000 de proceduri FIV anual, România, cu o populație aproape dublă, execută doar o treime din această număr.

Accesul la finanțarea publică pentru FIV este îngreunat de lipsa predictibilității programelor și de costurile suplimentare suportate de cupluri. Dr. Andreas Vythoulkas estimează că, dintre dosarele înregistrate, doar 5.000-6.000 de proceduri se finalizează prin programul național. Completarea costurilor din buzunarul propriu depășește 3.000 de euro, o barieră semnificativă. Costurile ridicate și lipsa predictibilității sunt bariere majore pentru accesul la fertilizarea in vitro. Infertilitatea este o boală și ar trebui tratată ca atare, prin acoperirea totală a investigațiilor.

Programul național urmărește un prag de 8.000 de cereri, nescobind limita maximă de 10.000. Motivele abandonului voucherelor includ incertitudinea periodicității programelor și incapacitatea financiară de a continua analizele. Medicii sugerează instituirea unui fond de asigurări de fertilitate similar cu cel auto, pentru a acoperi investițiile inițiale.

Sistemul actual de finanțare neglijază complet infertilitatea masculină. Deși programul oferă 15.000 de lei, aceștia sunt direcționați exclusiv către medicamente și procedura FIV a femeii, bărbații nebeneficiind de niciun sprijin financiar. Sănătatea reproductivă masculină este adesea ignorată sau diagnosticată tardiv. Experiențele personale ale pacienților ilustrează costurile emoționale și financiare ale infertilității. Diagnosticul de azoospermie necesită timp și costuri suportate integral de pacienți. Programul FIV nu oferă suport financiar pentru partenerul masculin.

Tratarea factorului masculin înainte de FIV dublează șansele de sarcină clinică și reduce rata avorturilor spontane de la 45% la 12%. Economiile rezultate din evitarea ciclurilor eșuate (aproximativ 26.000 de lei pe copil) pot acoperi cheltuielile cu vaccinarea partenerului. Tratarea factorului masculin reduce complicațiile și crește rata de succes. Recoltarea chirurgicală de spermatozoizi necesită infrastructură specializată. Economia de costuri la nivelul statului justifică investigarea factorului masculin. Completarea programului cu voucher pentru bărbați este o soluție practică.

Solucia propusă de specialiști implică completarea programului existent cu un voucher de diagnostic masculin de 2.000 de lei și un voucher de tratament (hormonal/microchirurgie) de 10.000 de lei. Activarea voucherului FIV ar urma după evaluarea urologică a partenerului. Spermograma ar trebui introdusă ca investigație de rutină.

Diagnosticele timpurii, cum ar fi spermograma și testarea rezervei ovariene (AMH), ar putea preveni patologii tardive. Educația medicală preventivă și integrarea cuplurilor în procesul decizional (urolog-ginecolog) sunt considerate esențiale pentru reducerea infertilității secundare și a complicațiilor.

Criza natalității este structurată pe patru fronturi: cei care vor copii dar nu pot (cauze medicale), cei care vor copii dar nu acum (infertilitate datorată vârstei), cei care nu știu dacă vor copii și cei care renunță complet. Stimentele fiscale pure sunt insuficiente pentru a contracara trendul cultural și ideological al retragerii din parentalitate. Investiția în educație și retrezirea dorinței de a fi părinți sunt văzute ca soluții fundamentale pentru criza demografică, mai degrabă decât măsurile financiare ex-post. Mii de cupluri infertile nu își permit devenirea părinți fără sprijinul programului național FIV 2026. Criza demografică nu poate fi soluționată exclusiv prin acoperirea costurilor medicale, având în vedere complexitatea fenomenului. Educația sexuală și cea medicală sunt instrumente cheie în prevenția bolilor cu transmitere sexuală care duc la infertilitate tubară. Schimbările sociale influențează decizia de a avea copii. Societatea românească cunoaște o schimbare de mentalitate privind parentalitatea. Educația preventivă reduce riscul de infertilitate cauzată de infecții. Testarea rezervei ovariene permite conservarea fertilității. Infertilitatea este doar o parte a problemei mai ample a parentalității. Criza natalității are multiple cauze, nu doar cele medicale. Frontul celor care vor copii acum dar nu pot. Frontul celor care amână procrearea. Amânarea procreării duce la infertilitate de vârstă. Indecizia tinerilor privind parentalitatea. Refuzul explicit al parentalității la tineri. Măsurile fiscale sunt insuficiente pentru a schimba cursul demografic.