Temperatura corpului uman scade: de ce 37°C nu mai este norma universală
Cercetările recente indică faptul că temperatura medie a corpului uman a scăzut în ultimele 150 de ani, putând ajunge la 36,39°C, din cauza îmbunătățirii stării de sănătate și a condițiilor moderne de viață, conform studiilor BBC.
Temperatura de 37 de grade Celsius, considerată timp de mai bine de 150 de ani reperul standard pentru un organism sănătos, ar putea fi înlocuită de o valoare mai scăzută. Cercetările recente, raportate de BBC, sugerează că temperatura medie a corpului uman a scăzut constant în ultimele două secole, iar noile date indică o valoare normală mai apropiată de 36,39°C pentru adulți. Oamenii de știință investighează dacă această schimbare este rezultatul progreselor medicale, al evoluției stilului de viață sau al diferitelor metode de măsurare utilizate în trecut.
Originea valorii de 37°C se datorează studiului lui Carl Wunderlich, medic german care, în anii 1860, a înregistrat temperaturile axilare a peste 25.000 de pacienți timp de 15 ani. Din acest set de date, care cuprindea peste un milion de citiri, Wunderlich a stabilit că media pentru adulții sănătoși este de 37°C, considerând că orice temperatură peste 38°C indică febră. Deși alți cercetători ajunseseră la concluzii similare, amploarea studiului lui Wunderlich i-a conferit un statut de venerație, transformând 37°C într-un instrument universal de diagnostic medical.
Studiile moderne contestă rigiditatea acestei valori. Echipa lui Julie Parsonnet, clinician la Universitatea Stanford, a analizat trei seturi mari de date care includeau aproape 190.000 de persoane din Statele Unite, cu măsurători colectate între 1862 și 2017. Rezultatele au arătat că bărbații americani au, astăzi, o temperatură corporală medie cu aproximativ 0,59°C mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea. „Noua valoare normală pentru adulți pare să fie mai aproape de 36,39°C”, afirmă Parsonnet, constatare confirmată de numeroase studii ulterioare.
Tendința de scădere nu este limitată la țările dezvoltate. Adrian Jaeggi, antropolog biologic la Universitatea din Zurich, a observat un fenomen similar în rândul populației indigene Tsimane din pădurea amazoniană. La începutul anilor 2000, temperatura medie a acestei comunități semi-nomade fluctua în jurul valorii de 37°C. După două decenii de schimbări socio-economice rapide, inclusiv acces la vaccinuri și igienă îmbunătățită, media a scăzut la 36,5°C în 2018.
Parsonnet consideră că această scădere este un rezultat al unei populații per ansamblu mai sănătoase. Spre deosebire de epoca lui Wunderlich, când speranța de viață era de 38 de ani și afecțiuni precum tuberculoza, dizenteria, febra reumatică și osteomielita erau frecvente, organismele moderne cheltuie mai puține calorii în lupta contra infecțiilor și inflamațiilor. „Când sistemul tău imunitar încearcă să te apere împotriva tuturor acestor lucruri care încearcă să te ucidă, el consumă calorii. Iar caloriile sunt un alt cuvânt pentru căldură”, explică cercetătoarea.
Un alt factor determinant este mediul controlat termic în care ne petrecem majoritatea vieții. În Statele Unite, aerul condiționat este present în cel puțin 88% din locuințe, iar o pondere similară din casele Marii Britanii dispun de încălzire centrală. „Ne petrecem majoritatea vieții într-un climat perfect, în ceea ce se numește o zonă neutru-termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, spune Parsonnet. „Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu generezi căldură.”
Philip Mackowiak, istoric medical la Universitatea din Maryland, propune o explicație alternativă, legată de instrumentele de măsurare. El a observat că termometrul de sticlă al lui Wunderlich era calibrat cu aproximativ 2°C mai sus decât termometrele moderne. În plus, măsurătorile axilare, care dura 15-20 de minute, diferă de cele orale, mai comune astăzi. Cu toate acestea, Parsonnet respinge ideea unei erori de calibrare, invocând datele veteranilor Armatei Uniunii din America (1862-1930). Comparând persoane născute în ani diferiti, măsurate în același timp, și viceversa, cercetătorii au separat efectul instrumentului de cel al vârstei și anului nașterii, confirmând scăderea reală a temperaturii corporale.
Aceste descoperiri au determinat deja modificări în manualele medicale de referință, cum ar fi Harrison's Principles of Internal Medicine și baza de date UpToDate, care reconsiderează importanța pragului de 37°C. Specialistul Adrian Jaeggi avertizează împotriva interpretării rigide a acestor cifre: „Este important să nu luăm acest tip de praguri prea în serios, deoarece ele nu reprezintă granițe rigide – nimeni nu ar susține că 36,99°C este cumva radical diferit de 37,01°C”. Totuși, temperaturile sub 35°C sau peste 40°C la adulți rămân indicatori ai unor probleme grave de sănătate.