CallDoc

Fumatul și consumul de cafea, asociate cu riscuri diferite de demență

CallDoc
Fumatul și consumul de cafea, asociate cu riscuri diferite de demență

O analiză coordonată de Universitatea Curtin a asociat fumatul activ cu un risc de demență cu 31% mai mare față de persoanele care nu au fumat niciodată. Într-un studiu separat din SUA, consumul de cafea cu cofeină a fost asociat cu un risc mai mic.

Un studiu coordonat de universitatea australiană Curtin și publicat în revista eClinicalMedicine a identificat o asociere între fumatul activ și un risc mai mare de demență. Analiza sistematică, care a inclus 61 de studii și aproximativ 2,8 milioane de participanți, a relevat că fumătorii actuali prezintă un risc cu 31% mai mare de a dezvolta demență din orice cauză, un risc cu 40% mai mare pentru boala Alzheimer și un risc cu 52% mai mare pentru demența vasculară, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată

Cercetătorii au observat că riscul de demență era mai mare la cei care fumau mai multe țigări. Persoanele care fumeaza zece tigari pe zi au un risc cu 16% mai mare de demență, in timp ce cei care consuma 20 de tigari pe zi au un risc de 34% mai mare. In contrast, fostii fumatori nu prezentaau un risc mai ridicat de demență in comparatie cu persoanele care nu au fumat niciodata

Un studiu observațional din SUA, publicat în JAMA și prezentat de ScienceDaily, a urmărit asocierea dintre consumul de cafea și demență pe o perioadă de până la 43 de ani. În rândul celor peste 100.000 de adulți studiați, un consum mai ridicat de cafea cu cofeină a fost asociat cu un risc mai mic de demență și cu rezultate cognitive ușor mai bune. Incidența demenței a fost de 141 față de 330 de cazuri la 100.000 de persoane-ani în grupul cu cel mai ridicat, respectiv cel mai scăzut consum de cafea cu cofeină

Asocierile cele mai pronunțate au fost observate la circa două-trei cești de cafea cu cofeină pe zi sau una-două cești de ceai. Cafeaua decofeinizată nu a prezentat o asociere semnificativă cu un risc mai mic de demență. Studiul a analizat obiceiurile participanților și nu stabilește o doză pentru prevenirea demenței

Printre mecanismele propuse pentru legătura dintre fumat și declinul cognitiv se numără stresul oxidativ, inflamatia cronica sistemica, neuroinflamatia si disfunctia endoteliala, care reduc perfuzia cerebrala. Cercetatorii, inclusiv dr. Mikaela Bloomberg de la University College London, au observat un declin cognitiv mai lent la persoanele care s-au lăsat de fumat, inclusiv mai târziu în viață. Diferența observată în șase ani a fost echivalentă cu aproximativ trei ani de îmbătrânire cognitivă. Expertii solicita includerea sanatatii creierului in campaniile antifumat si in avertismentele de pe pachetele de tigari

Surse

Categorii: