Cafeaua neagră, dopamina și noua cale cerebrală care transformă gustul amar în plăcere

O echipă de cercetători de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF) a identificat o cale dopaminergică previously puțin înțeleasă care joacă un rol crucial în formarea preferințelor alimentare, explicând de ce gusturile inițial neplăcute, precum cafeaua neagră, pot deveni apreciate în timp. Studiul, publicat pe 4 noiembrie în revista Nature, demonstrează că acest sistem leagă sistemul digestiv de creier, permițând organismului să învețe beneficiile alimentelor după consum [s:E1002615|ScienceDaily].

În timp ce dovezile științifice confirmă pe larg rolul dopaminei în reacțiile rapide de recompensă (declanșate la vederea sau mirosul alimentelor), această nouă descoperire se concentrează pe un sistem mai lent și subtil. „Am demonstrat că acest sistem lent al dopaminei este cel care ne determină să învățăm, în timp, să apreciem anumite alimente”, a declarat Zachary Knight, profesor de fiziologie la UCSF și autor principal al studiului. Processul se desfășoară predominant în afara conștienței, pe o scară temporală extinsă [s:E1002615|ScienceDaily].

Cercetătorii au condus o serie de experimente pe șoareci pentru a izola efectul nutrienților de experiența gustativă. Introducerea directă a nutrienți (zahăr sau lichide similare milkshake-urilor) în stomac a generat un răspuns dopaminergic puternic și prelungit într-o regiune specifică a creierului, numită amigdala bazolaterală anterioară (BLA). Când cercetătorii au întrerupt această cale, animalele au continuat să mănânce normal, dar și-au pierdut capacitatea de a învăța că un gust necunoscut era asociat cu aportul de calorii. Dimpotrivă, activarea artificială a acestei căi după expunerea la un gust fără calorii a determinat animalele să dezvolte o preferință pentru acel gust [s:E1002615|ScienceDaily].

Descoperirile de la nivelul șoarecilor au fost corroborate de studii de imagistică cerebrală realizate pe oameni. Reanalizând date PET de la Universitatea Yale, profesoara Dana Small a observat că eliberarea dopaminei după consumul de nutrienți este concentrată în special în partea stângă a BLA. Un studiu separat, coordonat de Marc Tittemeyer folosind IRMf, a confirmat o creștere a activității în aceeași zonă la adulți care au consumat glucoză. O trăsătură neașteptată a fost asimetria răspunsului: la ambele specii, partea stângă a BLA a demonstrat un răspuns dopaminergic semnificativ mai puternic decât partea dreaptă, un dezechilibru care rămâne obiect de investigare [s:E1002615|ScienceDaily].

Mechanismul explică de ce cafeaua, deși amară și instinctiv respinsă, ajunge să fie savurată: odată ce creierul asociază gustul cu efectele stimulante ale cofeinei, calea lentă de dopamină consolidează această legătură, făcând gustul să devină mai plăcut. Această înțelegere a dialogului discret dintre intestin și creier deschide noi perspective în tratamentul obezității și al tulburărilor alimentare. Deși medicamentele GLP-1 (folosite în diabet și reducerea greutății corporale) au already demonstrat că pot modifica apetitul, cercetătorii suspectează că mecanismul lor ar putea implica reducerea semnalelor de dopamină generate de nutrienții care ajung în sistemul digestiv, făcând alimentele mai puțin recompensatoare pentru creier [s:E1002615|ScienceDaily].