Impactul expunerii prelungite la estrogen asupra sănătății cerebrovasculare la femeile în vârstă

Un nou studiu publicat în revista de specialitate Neurology evidențiază o posibilă legătură între expunerea prelungită la estrogen și o sănătate cerebrovasculară mai bună la femeile în vârstă. Cercetătorii au observat că femeile cu o perioadă reproductivă mai îndelungată, precum și cele care au urmat terapii hormonale la menopauză, prezentau mai puține semne de afectare a vaselor mici de sânge din creier la vârsta de 70 de ani. Aceste constatări aduc informații suplimentare privind impactul schimbărilor hormonale asupra sănătății cérebrovasculare.

Anna Marseglia, neurobiolog la Institutul Karolinska din Suedia, a explicat că expunerea hormonală în diferite etape ale vieții ar putea avea efecte cumulative asupra sănătății cerebrovasculare la vârste înaintate. Rezultatele study-ului sugerează relevancia acestui aspect în contextul diferențelor observate între sexe privind sănătatea creierului și riscul de afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, fără însă a demonstra că hormonul previne deteriorarea vaselor de sânge sau apariția acestora.

Cercetarea s-a bazat pe analiza datelor a 352 de femei sănătoase din Suedia, participante la studiul de cohortă Gothenburg H70 Birth Cohort, toate născute în anul 1944. Participantele au efectuat investigatii prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) la vârstele de 70 și 75 de ani, oferind imagini detaliate ale structurilor cerebrale, inclusiv ale vaselor de sânge și substanței albe. Pe lângă examinările imagistice, femeile au furnizat date despre istoricul lor reproductiv, incluzând vârsta primei menstruații, vârsta la menopauză sau intervențiile chirurgicale ginecologice.

Informațiile privind utilizarea contraceptivelor orale și a terapiilor hormonale de substituție au fost folosite ca indicatori indirecți ai expunerii la estrogen, deoarece cercetătorii nu au măsurat direct nivelurile hormonale în organism. Datele au relevat că pentru fiecare an suplimentar al perioadei reproductive, șansele ca o femeie să prezinte cel puțin două semne ale bolii vaselor mici de sânge la 70 de ani scădeau cu aproximativ 8%. Momentul instalării menopauzei s-a dovedit a fi un factor determinant în această asociere, mai degrabă decât vârsta precoce a debutului menstruatiei.

Femeile care au utilizat terapii hormonale la menopauză au tendința de a prezenta mai puține semne ale bolii vaselor mici de sânge și o integritate mai bună a microstructurii substanței albe. Boala vaselor mici de sânge este identificată prin indicatori specifici ai RMN, printre care hiperintensitățile substanței albe, lacunele cerebrale, microhemoragiile și spațiile perivasculare mari din ganglionii bazali. Aceste modificări oferă indicii despre starea vasculară și tisulară cerebrală a persoanelor în vârstă.

Analiza a luat în considerare și influența variantei genetice APOE-ε4, asociată cu un risc crescut de boala Alzheimer. La femeile care purtau această variantă, utilizarea terapiei hormonale a fost legată de o grosime corticală mai mare în regiunile cerebrale vulnerabile la Alzheimer. Această asociere nu a fost observată la participantelor care nu purtau varianta genetică respectivă.

Autorii studiului, inclusiv Giulia Lorenzon, cercetătoare la Universitatea Yale, avertizează că rezultatele nu justifică utilizarea preventivă a terapiei hormonale, dat fiind natura observațională a cercetării. Limitările includ numărul relativ mic de participante dintr-o singură țară, posibila interferență a altor schimbări hormonale de la menopauză și dispariția unor asocieri statistice semnificative la aplicarea unor criterii mai stricte. Nu există dovezi solide că terapia hormonală la menopauză influențează riscul de demență, nici pozitiv nici negativ. Statista