Expertul SRRM: Pericolul exercițiilor online nesupravegheate și necesitatea reabilitării personalizate

Prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM), a subliniat importanța unui traseu accesibil și coerent de reabilitare după accidentul vascular cerebral (AVC) în România. Ea a explicat că recuperarea medicală modernă îmbină tehnologia de vârf cu kinetoterapia intensivă, pentru a reeduca sistemul nervos și muscular.

Specialista a avertizat că mulți pacienți ajung la medici după ce au încercat singuri exerciții găsite online. „Nu este vorba despre calitatea fiecărui tutorial în parte. Un exercițiu se alege după un diagnostic, se dozează în funcție de starea fiecărui om și se urmărește în timp. Două persoane cu aceeași durere pot avea nevoi complet diferite“, a declarat Iliescu.

Într-un program de reabilitare medicală, procesul începe cu un consult la medicul de reabilitare medicală, specialistul în medicină fizică și de reabilitare, care stabilește diagnosticul și conduce echipa. Kinetoterapeutul pune programul în practică și învață pacientul corectitudinea mișcărilor. Exercițiile făcute acasă completează terapiile, dar nu le țin locul, fiind alese și explicate de specialiști.

Durerea care persistă sau se accentuează, amortelile, furnicăturile, slăbiciunea unui membru, dificultatea de a menține echilibrul și durerea nocturnă sunt semne care necesită un consult medical înainte de orice program de exerciții. Simptome grave precum pierderea bruscă a forței, tulburările de vorbire sau durerea în piept impun apelarea la 112.

Prof. univ. dr. Iliescu a precisat că „durerea este un semnal al corpului”, iar acoperirea ei cu analgezice poate ascunde informația necesară ajustării tratamentului. Pacienții trebuie să comunice medicului tot ce simt în timpul exercițiilor. Informația de pe internet poate fi un punct de plecare util dacă este folosită pentru a formula întrebări la consult, nu ca rețetă.

Statisticile Statista relevă că, în 2022, aproape 50% din personalul medical și de recuperare din instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu dizabilități din România lucra în centre de recuperare și reabilitare. Doar până la 2,2% era angajat în centrele de integrare prin terapie ocupațională.

Analiza artículului din csid.ro a fost realizată cu acces la sursele de informare disponibile public.

Deși articolul original propune un titlu și o descriere generale, noutatea centrală prezentată în pasajele furnizate vizează declarațiile președintelui SRRM privind protocoalele de reabilitare și pericolul auto-medicației prin exerciții nesupravegheate.

Titlul articolului reflectă mesajul transmis de președintele SRRM privind necesitatea specializării în reabilitare post-AVC, în timp ce descrierea sintetizează îmbinarea tehnologiei cu kinetoterapia.

Relevanța subiectului este confirmată de datele Statista privind distribuirea personalului de recuperare, evidențiind concentrarea resurselor în centrele de reabilitare.

Articolul nu prezintă informații noi distincte față de pasajele analizate anterior.

Structura editorială a documentului a fost adaptată pentru a prioriza declarațiile expertului și avertismentele privind siguranța pacienților.

Concluzia subliniază importanța dialogului pacient-medician, transformând căutarea online într-un instrument de discuție informativă. Statista