Programul neregulat de somn asociat cu anxietate, depresie și singurătate într-un studiu pe 23.000 de participanți
O cercetare realizată de universitățile americane UCSF și UCSD, publicată în Scientific Reports, relevă că variațiile majore ale orelor de culcare și trezire se corelează cu simptomele psihologice mai accentuate, indiferent de durata totală a somnului.
Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) și Universitatea California din San Diego (UCSD) au identificat o asociere semnificativă între neregularitatea programului de somn și simptomele mai accentuate de anxietate, depresie și singurătate. Rezultatele studiului, publicat pe 12 noiembrie 2026 în revista scientifică *Scientific Reports*, sugerează că stabilitatea orei de culcare și trezire constituie un factor critic pentru sănătatea mintală, pe lângă durata și calitatea odihnei.
Investigația s-a bazat pe analiza datelor colectate de la aproximativ 23.000 de participanți înscriși în proiectul TemPredict, inițiat în 2020. Participanții, cu vârsta medie de 46 de ani, au purtat inele inteligente care au monitorizat mișcarea și parametrii fiziologici, permițând estimarea precisă a momentelor de adormire și de trezire. Fiecare individ a furnizat, în medie, date pentru 154 de zile, acoperind o perioadă de aproximativ cinci luni. Oamenii de știință au correlat aceste informații cu răspunsurile din chestionarele lunare privind starea psihică.
Regularitatea somnului a fost evaluată folosind indexul „Sleep Regularity Index” (SRI), care variază între 0 și 100. Datele au evidențiat că persoanele cu anxietate severă au înregistrat un scor mediu de 79, comparativ cu 84 la cei cu niveluri normale. De asemenea, persoanele care au raportat un sentiment crescut de singurătate au tendința de a menține programe de somn mai puțin regulate. Asocierea a devenit mai vizibilă pe măsură ce datele au fost analizate pe termen lung, nu doar în perioade scurte de monitorizare.
Conform cercetătorilor, diferențele de regularitate pot fi observate chiar și la variații de câteva zeci de minute. Severine Soltani, prima autoare a studiului, a explicat că o persoană cu un scor SRI de 84 își poate modifica programul de culcare și trezire cu aproximativ o oră de la o zi la alta, în timp ce un scor de 75 indică o variatie de până la o oră și jumătate. Aceste fluctuări, deși aparent mici, pot avea impact semnificativ când se repetă pe perioade îndelungate.
Ashley Mason, autoarea principală și cercetătoare în cadrul Departamentului de Psihiatrie și Științe Comportamentale al UCSF, a subliniat importanța sincronizării ritmului circadian. Variabilele frecvente ale orelor de odihnă pot perturba acest mecanism biologic, ceea ce este asociat cu depresia și alte tulburări. În plus, programul neregulat de somn poate altera momentele de expunere la lumină, ingerare de hrană și activitate fizică, amplificând efectele negative asupra sănătății.
Studiul nu stabilește o relație cauzală directă; nu este clar dacă neregularitatea somnului declanșează problemele psihologice sau dacă anxietatea și depresia determină schimbarea programului de somn. Totuși, alte studii longitudinale sugerează că un program neregulat ar putea preceda apariția problemelor de sănătate mintală. Autorii propun investigarea ulterioară a modului în care stabilirea unui program constant de somn ar putea reduce simptomele depresive și anxioase.