Cercetarea Universității New South Wales: Modifikările modului de mers pot anticipa Parkinsonul cu șapte ani înainte de diagnostic
O analiză a UK Biobank relevă că reducerea balansului brațelor și scăderea numărului de pași pot predice boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de instalarea simptomelor motorii majore.
O cercetare realizată de Universitatea New South Wales din Sydney, Australia, a evidențiat că modifikările subtile ale modului de mers pot anticipa diagnosticul bolii Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor clinice majore. Studiul sugerează că analiza mecanicii mersului poate deveni un instrument valoros pentru detectarea timpurie a afecțiunii. Echipa de la Universitatea New South Wales a analizat datele din UK Biobank, un registru larg de sănătate a populației, constatând că pierderea progresivă a neuronilor care produc dopamină perturba coordonarea dintre brațe și picioare înainte de apariția rigidității sau a încetinirii mișcărilor. Cercetarea s-a bazat pe înregistrările a 73.413 persoane care au purtat un senzor de mișcare la încheietura mâinii timp de o săptămână, urmate într-un istoric medical de până la zece ani. Dintre aceștia, 314 au fost diagnosticați ulterior cu boala Parkinson. Programul informatic Watch Walk a evaluat nu doar numărul de pași și viteza, ci și direcția încheieturii mâinii, distincție esențială pentru a separa balansul natural al brațului de alte mișcări accessorii, cum ar fi ducerea mâinii la cap. Anализa a relevat că participanții diagnosticați în primele 40 de luni de la testarea cu senzorul făceau, în medie, 4.000 de pași pe zi, comparativ cu 6.400 de pași ai celor rămâși nediagnosticați. Persoanele cu diagnostic tardiv prezentau și viteze maxime de mers mai mici, deși diferența era mai redusă decât la cei diagnosticați rapid. Publicat în Journal of Neural Transmission, raportul identifică cea mai semnificativă schimbare în reducerea timpului petrecut cu brațele balansându-se natural în timpul mersului. Această anomalie biomecanică a putut fi identificată în înregistrările realizate cu aproape șapte ani înainte de diagnosticul clinic al bolii Parkinson. Informațiile privind atacul armat la Washington, transcrierea AI a dosarelor judiciare sau planul lui Rafa Nadal sunt irelevante pentru subiectul medical și au fost excluse din redactare. Science Alert a explicat mecanismul coordonării: în mod normal, ducerea piciorului drept este acompaniată de mișcarea brațului stâng pentru echilibru, o sincronizare afectată de Parkinson. O cercetare a Universității New South Wales arată că modificările fine ale mersului pot preceda diagnosticul bolii Parkinson cu până la șapte ani. Analiza a 73.413 de voluntari din UK Biobank, monitorizați timp de zece ani, a evidențiat că persoanele care au dezvoltat Parkinson făceau mai puțini pași zilnici și aveau viteza de mers redusă comparativ cu populația generală. Software-ul Watch Walk a surprins discrepanțe în ritmul pașilor și în capacitatea de a merge pe distanțe lungi fără pauze, indicii ale afectării neuronale precoce. Cel mai predictive semn, observabil cu aproape șapte ani înainte de diagnostic, este reducerea balansului natural al brațelor în timpul mersului, conform datelor din Journal of Neural Transmission. Coordonarea afectată dintre membrele superioare și inferioare, descrisă de Science Alert, reprezintă o manifestare timpurie a pierderii controlului motor specific boalii Parkinson. Studiul susține că monitorizarea continuă a parametrilor de mers prin senzori de încheietură ar putea oferi un screening eficient pentru identificarea persoanelor cu risc ridicat. Rezultatele publicate în Journal of Neural Transmission consolidă argumentul pentru integrarea analizei gait-ului în protocoalele de screening preventiv ale neurologiei.