Dr. Gerald Flintoacă-Filip, PRISA: „Niciun supliment nu înlocuiește tratamentul prescris. Cine renunță la rețetă își asumă un risc fatal”

Dr. Gerald Flintoacă-Filip, secretar general al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), avertizează că suplimentele alimentare nu pot înlocui tratamentul prescris de cardiolog și că promisiunile de vindecare din reclamele online ascund adesea fraude.

Dr. Gerald Flintoacă-Filip (PRISA): „Niciun supliment nu poate înlocui tratamentul prescris. Cine renunță la rețetă își asumă un risc fatal”

De la dozele reale validate științific, până la riscul de fibrilație atrială, ori iluzia etichetelor „BIO”, iată ce trebuie să știe fiecare pacient înainte de a da banii pe o iluzie.

România, sub asediul bolilor de inimă: ce arată cifrele din raportul european

Un raport recent de economie sanitară realizat de compania de cercetare Frost & Sullivan (octombrie 2026) face radiografia poverii bolilor cardiovasculare din Uniunea Europeană și Marea Britanie. Raportul indică România pe locul 2 la incidența bolilor cardiovasculare la bărbați (0,38%), depășită doar de Bulgaria. România ocupă locul 1 în UE/UK la consumul de alcool (27,3 litri/adaolt/zi), un factor de risc direct pentru hipertensiune și trigliceride. Țara se află în categoria „Very High-Risk” a Indexului Compozit de Risc Cardiovascular. Rata obezității la bărbații de peste 55 de ani a triplat, atingând 41,5% în 2022, comparativ cu 13,1% în 2002, în timp ce la femei este de 43,6%. Consumul zilnic de sodiu (5,1 g) depășește de peste două ori și jumătate recomandarea OMS (2,0 g). Cheltuielile directe din sistemul sanitar acoperă sub 40% din costurile bolilor cardiovasculare, familia suportând aproximativ 44% prin îngrijire informală. Locul 2 la incidența bolilor cardiovasculare: În rândul bărbaților, România raportează o incidență anuală de 0,38% (0,27% la femei), fiind depășită la nivel european doar de Bulgaria (0,42% la bărbați). Locul 1 la consumul de alcool: Cu o medie de 27,3 litri de alcool pur pe cap de adult (15+ ani), România este pe primul loc în UE/UK, factor de risc direct corelat cu hipertensiunea arterială și creșterea trigliceridelor. Risc cardiovascular extrem: În Indexul Compozit de Risc Cardiovascular, România se situează în categoria de alertă maximă (Very High-Risk tier), alături de Croația, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Letonia și Lituania. Obezitate alarmantă după 55 de ani: La grupa de vârstă 55+, rata obezității la bărbații din România a explodat în ultimele două decenii, urcând de la 13,1% (în 2002) la 41,5% (în 2022) – mai mult decât o triplare. La femei, rata atinge 43,6%. Sarea, mult peste limită: Consumul zilnic de sodiu este de 5,1 g/zi, de peste două ori și jumătate mai mare decât limita de 2,0 g/zi recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Factura lăsată pe umerii familiilor: În structura costurilor bolilor cardiovasculare din România, cheltuielile directe din sistemul sanitar acoperă sub 40%, în timp ce îngrijirea informală neplătită (asigurată de familie) reprezintă aproximativ 44% din povara totală. Bilanțul economic ipotetic: Într-un scenariu teoretic cu acoperire de 100% la adulții de peste 55 de ani cu riscuri specifice, utilizarea zilnică a 1 g/zi Omega-3 ar putea aduce României economii societale brute de 793 milioane de euro (beneficiu net de 638,7 milioane euro), iar fitosterolii ar genera un beneficiu net de 1,69 miliarde de euro. La o rată de adopție realistă de 30%, beneficiul net rămâne la sute de milioane de euro.

Libertatea: Raportul Frost & Sullivan (EU Healthcare cost savings from food supplements: the value of Omega-3 Phytosterols and beta-glucans suppșementation for reducing risk factors associated with cardiovascular disease) vorbește despre economii anuale de sute de milioane de euro pentru România prin consumul de Omega-3, fitosteroli și beta-glucani. Totuși, studiul a fost finanțat direct de asociația europeană de profil (FSE). Cum le garantați cititorilor că aceste concluzii nu reprezintă doar o tentativă sofisticată de promovare comercială? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Întrebarea este legitimă. Finanțarea din partea industriei nu invalidează concluziile, dar obligă la transparență metodologică. Raportul nu produce date clinice noi. El pornește de la dovezi publicate, le traduce în evenimente cardiovasculare evitate și apoi în costuri, pe datele fiecărei țări. Metodologia este publică și poate fi contestată sau refăcută de orice cercetător independent. Cifrele sunt estimări de model – ce s-ar putea economisi dacă persoanele cu risc ar folosi zilnic, corect, doze cu eficacitate documentată. Nu sunt promisiuni și nu sugerează înlocuirea tratamentului medical. Autorii își asumă limitele: modelul principal descrie un scenariu ideal cu acoperire de 100% a populației eligibile de peste 55 de ani. Într-un scenariu mult mai realist, cu 30% acoperire, beneficiul net estimat pentru România ar fi de aproximativ 190 de milioane de euro pe an pentru omega-3, respectiv 370–510 milioane pentru beta-glucani sau fitosteroli (acestea două nu se adună, vizând aceeași populație). Raportul trebuie citit ca o ipoteză de sănătate publică argumentată, nu ca un argument de vânzare.

Ce pot și ce nu pot face suplimentele alimentare Libertatea: Datele plasează România pe locul 2 la incidența bolilor de inimă și pe primul loc la consumul de alcool pur. Ce pot face suplimentele într-un tablou atât de sumbru? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Sincer, suplimentele nu sunt răspunsul la o urgență de sănătate publică. Răspunsul real ține de alimentație, reducerea consumului de alcool și a fumatului, mișcare, depistarea la timp a hipertensiunii arteriale și a colesterolului și tratamentul corect, urmat consecvent. Niciun supliment nu compensează consumul de alcool sau un stil de viață nesănătos. Rolul lor este strict complementar: pot sprijini o alimentație deja corectă, cu ingrediente recunoscute oficial – omega-3 (EPA/DHA), fitosteroli sau beta-glucani –, la dozele la care efectele au fost probate. În România avem 304 decese din cauze prevenibile la 100.000 de locuitori, față de media UE de 168, iar sub 40% dintre adulți mănâncă zilnic legume și fructe. Prevenția prin nutriție merită tratată serios, cu cifre, dar fără a substitui tratamentele necesare. Libertatea: Românii suportă deja cheltuieli uriașe din buzunar pentru sănătate, iar majorarea TVA a scumpit produsele. Cât costă o administrare corectă pe termen lung? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Piața se află în stagnare, iar creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% adaugă presiune asupra costurilor, îngreunând accesul persoanelor vulnerabile. Administrarea presupune un cost recurent. Raportul arată că, la cele mai mici prețuri din piață, costul anual per utilizator în România ar fi în jur de 100 de euro pentru omega-3, 140 de euro pentru fitosteroli și 240 de euro pentru beta-glucani. Totuși, la nivel european, un produs omega-3 de calitate care oferă 1 g EPA+DHA pe zi poate ajunge la 365 de euro pe an. Nu uitați că 44% din costul bolilor de inimă este deja suportat de familii prin îngrijirea bolnavilor. Recomand consumatorilor să evite achizițiile impulsive și să ceară sfatul medicului sau farmacistului. Prețul sau eticheta strălucitoare nu trebuie să fie singurul criteriu.

Linia roșie: „Nu vă aruncați rețeta de statine!” Libertatea: Unde este linia roșie peste care un pacient nu are voie să treacă? De ce nu poate renunța la rețeta de statine pentru o cutie luată de pe net? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Linia roșie este una singură: niciun supliment nu înlocuiește un tratament prescris. O spun fără nicio rezervă. Statinele și antihipertensivele au fost testate în studii clinice mari, care au demonstrat reducerea infarctelor, a AVC-urilor și a deceselor. Suplimentele nu au un astfel de nivel de dovadă directă pe mortalitate. Un pacient cu hipertensiune arterială severă sau hipercolesterolemie care renunță la rețetă își asumă un risc real, uneori fatal. Legislația europeană obligă chiar ca pe produsele cu fitosteroli să se specifice că pacienții aflați pe tratament de scădere a colesterolului le pot folosi doar sub supraveghere medicală.

Pacienții post-infarct și semnalele de alarmă la Omega-3 Libertatea: Ce riscuri își asumă un pacient cardiac care ia suplimente după ureche? Raportul menționează fibrilația atrială la Omega-3 sau atenționări post-infarct. Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Pentru cine a avut un infarct, orice produs nou trebuie discutat cu cardiologul, deoarece acești oameni iau deja mai multe medicamente. Să vă dau câteva exemple concrete: în cazul Omega-3 în doze mari, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a constatat o creștere a riscului de fibrilație atrială dependentă de doză (maxim la 4 g/zi). Chiar și la dozele din suplimente, semnalul există (+9% risc per gram consumat zilnic), iar costul acestor spitalizări a fost scăzut explicit din economiile calculate în raport. Anumite ingrediente pot afecta coagularea sau pot interfera cu anticoagulantele. Raportul tratează separat pacienții post-infarct, tocmai pentru că cifrele economice nu trebuie să fie o invitație la automedicație. La pacientul cardiac, alegerea se face exclusiv cu medicul.

Diferența dintre medicament și supliment: „Proba finală” vs „Proba intermediară” Libertatea: În cazul fitosterolilor și beta-glucanilor, reducerea riscului este dedusă dintr-un biomarker (LDL-colesterol), nu din studii clinice directe pe evenimente majore. Cum le explicăm diferența oamenilor? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Medicamentul are „proba finală” – a demonstrat clinic că salvează vieți și previne infarctul. Ingredientul alimentar are o „probă intermediară” – a dovedit că mișcă un parametru biologic (colesterolul rău) în direcția bună. Este util, dar este cu totul altceva. Contează enorm și magnitudinea: fitosterolii (la 1,5–3 g/zi) pot reduce LDL cu 7–12,5%, pe când o statină îl reduce cu zeci de procente. Suplimentul poate ajuta o persoană cu un colesterol ușor crescut și risc cardiovascular mic, dar nu poate suplini medicamentul la un pacient cu risc înalt.

Reclamele agresive de pe net: unde începe frauda Libertatea: Rețelele sociale abundă de promisiuni de tipul „curăță vasele de sânge” sau „elimină colesterolul peste noapte”. Ce este legal și unde începe frauda? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Regulile europene sunt fără echivoc: este complet interzis ca un supliment alimentar să pretindă că previne, tratează sau vindecă o boală (Directiva 2002/46/CE). Formulările de tipul „curăță arterele”, „dizolvă depunerile” sau „previne 100% infarctul” sunt ilegale și înșelătoare. Ele încalcă flagrant legislația practicilor comerciale incorecte (Legea 363/2007). Comercianții de rea-credință distrug încrederea în întreaga piață. În România, aceste derapaje trebuie reclamate rapid la ANPC, CNA (pentru radio-TV) și la Consiliul Român pentru Publicitate (RAC).

Lista neagră a expresiilor din reclame: semnalele de alarmă („red flags”) Libertatea: Ce cuvinte din reclame ar trebui să trimită cititorul instantaneu cu gândul la o țeapă? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Opriți-vă din cumpărat dacă vedeți: Verbe medicale absolute: „vindecă”, „tratează”, „elimină boala”, „rezultate garantate 100%”. Iluzia vitezei: „peste noapte”, „în 7 zile”. Îndemnul periculos de a renunța la rețetă: „în locul pastilelor”, „fără chimicale/statine”. Metafore pseudomedicale: „topește plăcile de aterom”, „curăță instalația vasculară”. Teorii conspiraționiste: „secretul ascuns de medici și de Big Pharma”. Recomandări false cu vedete sau medici: Atenție la clipurile suspecte, realizate prin inteligență artificială (deepfake). Mențiunea falsă „Aprobat de Ministerul Sănătății”: Notificarea unui produs la Minister sau SNPMAPS reprezintă o procedură de luare în evidență pentru punere pe piață, nu o certificare a eficacității terapeutice! Absența codului de notificare: Dacă pe etichetă nu figurează numărul de notificare sau datele producătorului, produsul este clandestin.

Recomandări false cu vedete sau medici: Atenție la clipurile suspecte, realizate prin inteligență artificială (deepfake). Mențiunea falsă „Aprobat de Ministerul Sănătății”: Notificarea unui produs la Minister sau SNPMAPS reprezintă o procedură de luare în evidență pentru punere pe piață, nu o certificare a eficacității terapeutice! Absența codului de notificare: Dacă pe etichetă nu figurează numărul de notificare sau datele producătorului, produsul este clandestin.

Cum citim eticheta: capcana capsulelor „apă de ploaie” Libertatea: În farmacii și magazine online există o prăpastie calitativă uriașă. Multe capsule conțin cantități infime de substanță activă. Cum evităm să dăm banii degeaba? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Urmăriți 5 elemente de bază: Substanța activă pe doza zilnică, nu cantitatea totală de ulei brut. O etichetă pe care scrie „1.000 mg ulei de pește” poate conține doar 150-200 mg de EPA+DHA. Doza validată clinic: Pentru a atinge efectul din studii e nevoie de 1–2 g de EPA+DHA pe zi, 1,5–3 g de fitosteroli sau 3 g de beta-glucani (substanță pură, nu făină de ovăz). Numărul de capsule necesare: Un preț mic pe cutie vă poate păcăli dacă trebuie să înghițiți 6-8 capsule pe zi ca să atingeți doza activă. Mențiunea de sănătate aprobată: Prezența mențiunii autorizate UE arată respectarea cerințelor minime de dozaj. Elementele de trasabilitate: Producător clar identificabil, număr de lot, dată de expirare și cod de notificare legal.

Substanța activă pe doza zilnică, nu cantitatea totală de ulei brut. O etichetă pe care scrie „1.000 mg ulei de pește” poate conține doar 150-200 mg de EPA+DHA. Doza validată clinic: Pentru a atinge efectul din studii e nevoie de 1–2 g de EPA+DHA pe zi, 1,5–3 g de fitosteroli sau 3 g de beta-glucani (substanță pură, nu făină de ovăz). Numărul de capsule necesare: Un preț mic pe cutie vă poate păcăli dacă trebuie să înghițiți 6-8 capsule pe zi ca să atingeți doza activă.

Libertatea: Mulți plătesc dublu pe flacoane pe care scrie „BIO” sau „Natural”, crezând că le apără inima mai bine. Ce înseamnă, de fapt, aceste sigle? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Sigla BIO garantează exclusiv metoda agricolă de obținere – fără pesticide de sinteză și cu lanț controlat de producție. Ea nu garantează eficacitatea clinică și nici protecția cardiovasculară. Un produs BIO dacă este subdozat rămâne absolut ineficient. În plus, vitaminele, mineralele și peștele sălbatic nici măcar nu pot fi certificate BIO conform legii. Iar sintagma „100% natural” este adesea o capcană psihologică. Faptul că un extract este natural nu înseamnă că este inofensiv: drojdia roșie de orez sau sunătoarea sunt naturale, dar au interacțiuni severe cu medicamentele alopate.

Mesajul dr. Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA: „Începeți cu farfuria, nu cu flaconul” Libertatea: Care este sfatul dumneavoastră final pentru autorități și pentru cititori? Dr. Gerald Flintoacă-Filip: Către autorități: priviți prevenția prin nutriție ca pe o politică strategică de sănătate publică integrată în medicina de familie, nu doar ca pe un comerț liber. Este urgent să fie adoptate normele metodologice ale Legii 56/2021 și să existe un control drastic al reclamelor mincinoase de pe internet. Către cititori: începeți întotdeauna cu farfuria, nu cu flaconul de pastile! Reduceți sarea, tăiați excesul de alcool, faceți mișcare și monitorizați-vă tensiunea și analizele de sânge. Iar dacă alegeți un supliment alimentar, luați-l informat, în doza corectă și doar după ce v-ați sfătuit cu medicul sau farmacistul. Fugind de orice comerciant care vă promite minuni peste noapte.