Sobele pe lemne pun în pericol sănătatea plămânilor a 3,5 milioane de români

Sobele pe lemne pot afecta grav sănătatea plămânilor, chiar și fără ca utilizatorul să simtă imediat simptomele. România are aproximativ 3,5 milioane de locuințe care se încălzesc astfel. Fumul rezultat din arderea lemnului eliberează particule fine care pătrund adânc în plămâni. Un studiu realizat în Anglia indică o scădere mai rapidă a funcției pulmonare în rândul persoanelor care folosesc combustibili solizi. Potrivit Strategiei Energetice a României, aproximativ 3,5 milioane de locuințe utilizează combustibili solizi, în principal lemne. Încălzirea cu lemne rămâne o soluție importantă pentru numeroase gospodării, în special în mediul rural, pentru multe familii soba fiind principala sursă de căldură iarna. Printre poluanții eliberați se numără particulele fine în suspensie PM2.5 și hidrocarburile aromatice policiclice, capabile să pătrundă adânc în aparatul respirator sau să ajungă în circulația sanguină. Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică faptul că expunerea de lungă durată la fumul din sobă duce la o scădere progresivă și accelerată a funcției pulmonare, menținând o stare de inflamație cronică și provocând leziuni ireversibile ale căilor aeriene. Un studiu al cercetătorilor de la University College London (UCL), prezentat în septembrie 2025 la Congresul Societății Europene de Pneumologie, a analizat legătura dintre combustibilii solizi și evoluția funcției pulmonare. Măsurătorile pe o perioadă de opt ani au arătat că persoanele care foloseau lemn sau cărbune au înregistrat o scădere mai rapidă a funcției pulmonare comparativ cu cei care nu utilizau astfel de surse. Analiza a inclus indicatorul FEV1, care măsoară volumul de aer pe care o persoană îl poate expira forțat în prima secundă. Laura Horsfall, coordonatoarea studiului de la UCL, a atras atenția asupra poluării produse de arderea lemnului atât în interiorul, cât și în exteriorul locuințelor. Arderile emit poluanți atmosferici nocivi și substanțe cancerigene cunoscute, explică Horsfall, potrivit comunicatului UCL. Efectele asupra sănătății în țările cu venituri mari nu sunt încă pe deplin înțelese, iar zonele rezidențiale cu emisii ridicate sunt greu de identificat cu rețelele existente de monitorizare a calității aerului. Nivelurile ridicate de particule de la sobe deteriorează țesuturile respiratorii și provoacă inflamații similar cu fumul de țigară. Profesoara Ane Johannessen, expertă a Societății Europene de Pneumologie, notează că în Europa se înregistrează o tendință de utilizare tot mai mare a sobelor pe lemne, iar studiile anterioare au legat arderea tradițională de astm, BPOC și cancer pulmonar. Chiar și sobele moderne pot prezenta riscuri, deși sunt, în general, mai puțin poluante decât modelele vechi. Johannessen recomandă ca medicii să se întrebe pacienții dacă folosesc sobe acasă, deoarece acestea ar putea fi dăunătoare. Expunerea prelungită la fumul din sobe poate duce la bronșită cronică, bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), cancer pulmonar și acutizarea astmului. Grupele de risc includ copiii, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele care suferă deja de afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare. Persoanele expuse frecvent ar trebui să facă o evaluare pneumologică dacă prezintă tuse cronică (mai mult de 3 luni pe an), dispnee sau oboseală neobișnuită la efort, expectorație zilnică sau infecții respiratorii frecvente. Problema este relevantă pentru România, unde cele mai multe locuințe care folosesc combustibili solizi se află în mediul rural. Documentul oficial arată că lemnul de foc este utilizat frecvent în sobe cu randamente reduse, estimate la aproximativ 30-40%. Asociația Energia Inteligentă estimează aproximativ 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne, inclusiv circa 80.000 în București și Ilfov. România pregătește înlocuirea sobelor vechi prin Legea nr. 168/2026 privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Măsurile vizează echipamentele cu vechime mai mare de 10 ani și/sau randament energetic sub 65%, cu obiectivul înlocuirii parțiale până la 31 decembrie 2040. Legislația stabilește ținte intermediare: cel puțin 50.000 de instalații înlocuite până la sfârșitul anului 2030, 100.000 până în 2035 și 250.000 până în 2040. Proprietarii nu sunt obligați să renunțe la sobele existente; prevederile nu instituie o obligație generală de înlocuire și nu interzic utilizarea acestora. Participarea la programele de sprijin este voluntară, iar înlocuirea se face exclusiv la cererea proprietarilor. Alternativele de încălzire prevăzute de lege includ pompele de căldură, sursele geotermale, colectoarele solare, sistemele de cogenerare bazate pe surse regenerabile și sistemele fotovoltaice cu stocare. Este posibilă utilizarea sobelor moderne pe biomasă forestieră sustenabilă, doar dacă autoritățile constată că alternativele energetice nu sunt fezabile tehnic sau justificate economic. Programele sunt organizate de autoritățile locale în colaborare cu cele centrale, finanțarea putând proveni din Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele AFM, fonduri europene sau bugetul de stat. Cadrul metodologic de aplicare a fost aprobat prin Ordinul comun nr. 1.299/957/1.019/1.787/2026, publicat în Monitorul Oficial la 31 august 2026, stabilind criteriile de eligibilitate și mecanismele de acordare a sprijinului. Riscurile partculelor fine PM2,5 sunt importante pentru sănătatea respiratorie și cardiovasculară. Arderea incompletă a lemnului produce compuși nocivi, emisiile depinzând de tipul sobei, calitatea combustibilului, modul de utilizare și condițiile de ardere. Folosirea lemnului uscat și netratat și respectarea instrucțiunilor producătorului pot reduce emisiile, dar nu elimină complet poluarea produsă de sobele pe lemne.