Sănătatea mintală în Europa: insuficiența tratamentului costă sute de miliarde de euro

Una din cinci persoane din Uniunea Europeană a avut o tulburare mintală în 2023, iar aproximativ două treimi dintre cei care au nevoie de îngrijire nu beneficiază de acces adecvat la tratament. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), efectele problemelor de sănătate mintală se reflectă atât în costurile sistemelor medicale, cât și în productivitatea economiilor europene.

Sănătatea mintală devine o problemă structurală pentru Europa, cu efecte care depășesc sistemele medicale și se extind asupra pieței muncii, educației și finanțelor publice. Anxietatea, depresia și alte tulburări afectează o parte importantă a populației, în timp ce accesul la servicii specializate rămâne insuficient, în special pentru persoanele cu venituri mici și pentru cele care locuiesc în zone cu puțini specialiști. Raportul „The Economic Case for Preventing Mental Ill Health”, publicat de OECD anul acesta, estimează că puțin peste 20% dintre persoanele din statele UE și OECD au avut o tulburare mintală în 2023. În Uniunea Europeană, proporția estimată a fost de aproximativ 21%. Aceleași date indică un decalaj important între nevoia de îngrijire și serviciile disponibile: la nivelul UE, doar aproximativ o treime dintre persoanele care au nevoie de servicii pentru sănătatea mintală beneficiază de tratament, potrivit estimărilor OECD. Organizația avertizează că lipsa accesului la îngrijire poate agrava problemele existente și poate crește costurile suportate ulterior de sistemele publice.

Date despre tendințele generale ale pieței sau evenimente financiare majore. Consecințele problemelor de sănătate mintală nu se limitează la cheltuielile pentru consultații, psihoterapie și medicamente. Acestea afectează și capacitatea oamenilor de a lucra, de a-și păstra locurile de muncă și de a participa la activitatea economică. Potrivit raportului OECD, problemele de sănătate mintală sunt asociate cu o pierdere estimată de aproximativ 313 miliarde de euro anual din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a circa 1,7% din producția economică anuală. Estimarea reprezintă diferența modelată față de un scenariu ipotetic în care efectele acestor afecțiuni ar fi absente, nu o sumă care poate fi recuperată automat printr-o singură intervenție. Impactul este determinat de mai mulți factori: absențele de la serviciu, scăderea productivității în timpul programului de lucru, șomajul și retragerea timpurie din activitate. OECD estimează că efectele asupra pieței muncii sunt echivalente cu pierderea a aproximativ 2,4 milioane de lucrători cu normă întreagă în fiecare an. În paralel, cheltuielile pentru serviciile medicale necesare persoanelor cu probleme de sănătate mintală sunt estimate la aproximativ 76 de miliarde de euro anual în UE, în medie pentru perioada 2025-2050. Potrivit organizației, această sumă reprezintă aproximativ 6% din bugetele totale pentru sănătate ale statelor membre. Cifrele arată că prevenția și tratamentul nu sunt doar obiective de sănătate publică, ci și componente ale politicilor economice. Reducerea perioadelor de incapacitate de muncă și îmbunătățirea accesului la îngrijire pot contribui la limitarea pierderilor economice pe termen lung.

Informații suplimentare privind analiza pieței și evoluțiile sectoriale.

Costul economic estimat al problemelor de sănătate mintală se ridică la sute de miliarde de euro. Tinerii se numără printre cele mai vulnerabile grupuri afectate. Datele OECD arată că, în 2023, prevalența estimată a tulburărilor mintale a fost cea mai ridicată în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 19 ani. Anxietatea și depresia se numără printre cele mai frecvente probleme, iar persoanele cu venituri reduse și cele cu un nivel mai scăzut de educație sunt afectate în mod disproporționat. Organizația indică mai mulți factori care pot contribui la deteriorarea sănătății mintale, între care efectele pandemiei de COVID-19, instabilitatea economică, creșterea costului vieții, conflictele și utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul copiilor și adolescentelor. Ponderea fiecărui factor diferă însă în funcție de grupul analizat, iar asocierea dintre aceste fenomene nu demonstrează automat o relație directă de cauzalitate. La nivel european, problema este vizibilă și în datele prezentate de Comisia Europeană. Un Eurobarometru publicat în octombrie 2023 arăta că 46% dintre europeni se confrantasera, în cele 12 luni precedente, cu o problemă emoțională sau psihosocială, precum anxietatea ori depresia. Dintre persoanele care se confrantasera cu astfel de probleme, una din două nu solicitase ajutorul unui specialist. Lipsa intervenției timpurii poate afecta parcursul școlar, relațiile sociale și intrarea pe piața muncii. În cazul tinerilor, problemele netratate pot avea consecințe de durată asupra educației și oportunităților profesionale, cu efecte care se pot prelungi până la vârsta adultă.

Cauzele accesului redus la tratament sunt multiple și complexe. Deși majoritatea statelor europene au adoptat politici naționale privind sănătatea mintală, existența strategiilor nu garantează accesul efectiv la servicii. OECD identifică mai multe obstacole: costurile suportate direct de pacienți, numărul insuficient de specialiști, timpii mari de așteptare și accesul dificil la servicii în zonele rurale. Stigmatizarea problemelor psihice îi poate determina, de asemenea, pe unii oameni să amâne solicitarea ajutorului. Diferența dintre nevoile populației și capacitatea sistemelor medicale este semnificativă. Potrivit raportului, acoperirea tratamentului pentru problemele de sănătate mintală este estimată la aproximativ 33% în UE. Pentru a ajunge la o acoperire completă, cheltuielile alocate acestui domeniu ar trebui să crească, în scenariul analizat de OECD, cu aproximativ 41%, echivalentul a circa 72 de euro pe persoană anual. Această estimare nu presupune că toate persoanele ar avea nevoie de același tip de tratament sau că extinderea serviciilor ar elimina toate problemele. Ea indică însă dimensiunea efortului financiar necesar pentru reducerea decalajului dintre nevoile de îngrijire și serviciile disponibile. Organizația recomandă consolidarea prevenirii și integrarea serviciilor de sănătate mintală în asistența medicală primară, școli și locuri de muncă. Intervențiile timpurii pot permite identificarea problemelor înainte ca acestea să se agraveze și pot reduce nevoia unor servicii mai costisitoare în etapele ulterioare.

Sănătatea mintală este o problemă de competitivitate economică. Pentru economiile europene, efectele sănătății mintale precare se manifestă și prin dificultatea de a păstra oamenii activi profesional. Persoanele afectate se pot confrunta cu absențe repetate, performanțe reduse la locul de muncă sau imposibilitatea de a continua activitatea în condiții normale. Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu deficitul de forță de muncă, pierderea capacității de muncă din motive care pot fi prevenite sau tratate devine o problemă economică suplimentară.

Comisia Europeană subliniază că sănătatea mintală este o condiție pentru funcționarea unei economii productive și a unei societăți incluzive. Abordarea adoptată la nivel comunitar urmărește consolidarea prevenirii, îmbunătățirea accesului la servicii și combaterea stigmatizării și discriminării. Investițiile în sănătatea mintală trebuie privite, astfel, atât prin prisma cheltuielilor imediate, cât și a beneficiilor economice și sociale pe termen lung. Consilierea în școli, accesul la psihoterapie, sprijinul pentru persoanele aflate în dificultate și programele de prevenție la locul de muncă pot contribui la reducerea consecințelor problemelor netratate. Raportul OECD analizează mai multe intervenții și arată că extinderea serviciilor de psihoterapie și a tratamentului integrat în asistența medicală primară poate produce beneficii economice. Rezultatele depind însă de modul de implementare, de accesul real al populației și de resursele disponibile.

Prevenția este mai puțin costisitoare decât inacțiunea. Criza sănătății mintale nu poate fi rezolvată exclusiv prin extinderea serviciilor specializate. Sunt necesare și măsuri care să reducă factorii de risc, să faciliteze accesul timpuriu la ajutor și să limiteze marginalizarea persoanelor afectate. Pentru guverne, provocarea este să transforme strategiile naționale în servicii accesibile, cu personal suficient și finanțare predictibilă. Pentru angajatori, sănătatea mintală înseamnă și condiții de muncă adecvate, prevenirea epuizării profesionale și posibilitatea de a solicita sprijin fără teama de discriminare. Datele OECD arată că inacțiunea are un cost considerabil: sute de miliarde de euro pierdute anual din activitatea economică, cheltuieli medicale ridicate și milioane de oameni a căror capacitate de muncă este afectată. În acest context, sănătatea mintală nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă individuală sau ca o responsabilitate limitată la sistemul medical. Ea influențează productivitatea, educația, participarea la piața muncii și sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru Europa, reducerea decalajului dintre nevoia de tratament și accesul efectiv la servicii reprezintă atât o prioritate socială, cât și o investiție în propria capacitate economică. Articol despre Health, treatment, crisis, OECD.