Obezitatea și malnutriția în România: 10% dintre copiii de 7-9 ani suferă de obezitate, conform datelor INSP

Unul din zece copii cu vârste între 7 și 9 ani suferă de obezitate, iar obiceiurile alimentare ale liceenilor ridică semne de îngrijorare, potrivit datelor prezentate de dr. Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică și management, șef al secției Promovarea sănătății, și de dr. Marta Petre, medic primar igienă, șef al secției Igiena alimentelor, copiilor și tinerilor, ambele din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Informațiile au fost discutate la dezbaterile din seria G4Debate, moderator fiind Ioana Câmpean, redactor-șef G4Media. Institutul Național de Sănătate Publică continuă să monitorizeze starea de sănătate a populației prin studii care acoperă mai multe categorii de vârstă, derulând, printre altele, prin direcțiile de sănătate publică județene, un studiu internațional de monitorizare a supraponderii și obezității.

„Datele ne spun: la copiii de 7–9 ani avem un copil din 10 care suferă de obezitate, ceea ce este foarte mult”, a afirmat dr. Eugenia Bratu. Problema nu se limitează la copii: un sfert dintre elevii de liceu chestionați declară că mănâncă fast-food cel puțin o dată pe săptămână, iar jumătate dintre aceștia nu consumă legume nici măcar o dată pe zi. Studiul, realizat pe un eșantion reprezentativ și folosind o metodologie internațională, confirmă prezența unor obiceiuri alimentare nesănătoase la adolescenți.

Situația se regăsește și în rândul adulților. Un studiu recent care a urmărit principalii factori de risc și afecțiunile în rândul adulților înscriși la medicul de familie arată că aproximativ 30% aveau greutate normală, circa 35% erau supraponderali, iar aproximativ 30% sufereau de obezitate. Dr. Bratu a subliniat importanța combinării promovării alimentației sănătoase cu încurajarea activității fizice, componentele abordate împreună în campaniile INSP. Medica a atras atenția și asupra scutirilor de la orele de educație fizică, relatând că propria fiică a cerut o astfel de scutire deoarece alți colegi posedau una, deși practica sport. „Părinții trebuie să înțeleagă acest lucru”, a concluzionat ea, amintind că orele de sport din programa școlară sunt insuficiente și că, conform recomandărilor, copiii ar trebui să facă cel puțin o oră de activitate fizică pe zi.

În ceea ce privește schimbarea comportamentelor, dr. Bratu a pledat pentru pași mici și menținuti în timp, argumentând că o schimbare alimentară bruscă și restrictivă nu este o soluție sustenabilă. De asemenea, dr. Marta Petre a evidențiat creșterea progresivă a supraponderii și obezității la copiii de 10-14 ani, observându-se o creștere de 1,5% într-o perioadă de 14 ani. Cu toate acestea, dr. Petre a subliniat un aspect critic: România ocupă primul loc în Europa la hipopondrie (greutate mică în raport cu înălțimea), în special în mediul rural. Acest indicator al greutății în minus se corelează cu pragul sărăciei, iar datele nu sunt proporționale cu nivelul de conștientizare.