Psihiatrul Daniel Amen: șase obiceiuri care pot agrava depresia
O abordare a sănătății mintale propusă de un specialist american care identifică comportamente care exacerbează simptomele depresiei, de la consumul de alcool la izolarea socială și alimentația nesănătoasă.
Psihiatrul Daniel Amen a identificat șase obiceiuri cotidiene care pot agrava simptomele depresiei, conform unor informații prezente pe Fox News. Specialistul atrage atenția asupra comportamentelor care ar trebui evitate pentru a susține sănătatea mintală. Prevalența depresiei este în creștere, cu date recente care indică o pondere semnificativă a acestei afecțiuni, în special în Statele Unite. Conform unui raport al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA, procentul americanilor cu vârsta de cel puțin 12 ani care suferă de depresie a crescut cu aproape 60% într-un deceniu, atingând 13,1% în perioada 2021–2023, comparativ cu 8,2% în 2013–2014. Tratamentul depresiei poate necesita timp pentru a da rezultate, antidepresivele manifestând de regulă efectele terapeutice în cursul a patru până la opt săptămâni, informează Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH). Daniel Amen, fondator al Amen Clinics din California, evidențiază importanța identificării și corectării șasei obiceiuri care pot acutiza starea depresivă. Evitarea acestor comportamente, împreună cu tratamentul recomandat de medic, pot contribui la gestionarea depresiei și la menținerea sănătății mintale.
Deși alcoolul poate oferi temporar o senzație de relaxare, efectele sale pe termen lung asupra stării psihice pot fi opuse, agravând simptomele depresiei. După dispariția efectelor alcoolice, dispoziția se deteriorează, iar anxietatea și neliniștea devin mai intense. Creierul se adaptează la efectele relaxante ale alcoolului, ceea ce poate duce la apariția stărilor de agitație odată ce aceste efecte se reduc. Pacienții pot ajunge să se simtă mai rău decât înainte de consumul de alcool. Consumul de alcool afectează și calitatea somnului, perturbându-i structura normală și contribuind la oboseală, conform Institutului Național pentru Abuzul Alcoolului și Alcoolismul. Pentru cei cu depresie, aceste perturbări pot accentua lipsa de motivație, iritabilitatea și dificultățile de concentrare. Alcoolul poate interacționa cu anumite medicamente folosite în tratamentul afecțiunilor psihice, fiind recomandat ca utilizarea sa să fie discutată cu medicul.
Daniel Amen recomandă persoanelor cu depresie să înceapă ziua activ, evitând retragerea prelungită în pat sau ascunderea sub pătură, deoarece acest comportament înrăutățește starea. Această abordare se aliniază metodei de activare comportamentală, care reintroduce treptat activități semnificative în viața pacienților, fără a ignora obosela sau a forța performanțe imposibile. O analiză Cochrane din 2020, incluzând 53 de studii și 5.495 de adulți, a confirmat eficiența activării comportamentale în tratarea depresiei.
Daniel Amen identifică gândurile negative automate (ANTs), care alterează percepția realității și alimentează depresia, încurajând pacienții să le reevalueze și să mediteze asupra opusului lor. Metoda implică identificarea și reevaluarea tiparelor de gândire, specifică terapiei cognitiv-comportamentale, având scopul dezvoltării unei perspective echilibrate.
Retragerea din relațiile sociale este un simptom frecvent al depresiei, iar izolarea poate agrava corul gândurilor negative, avertizează specialistul. Un studiu din 2025 publicat în General Hospital Psychiatry, urmărind peste 339.000 de adulți din Regatul Unit timp de 12 ani, a arătat că singurătatea crește riscul de depresie cu 77%, iar izolarea socială cu 14%. Menținerea legăturilor sociale, chiar și scurte sau limitate, este esențială pentru recuperare.
Un consum ridicat de alimente ultraprocesate, inclusiv fast-food, este asociat cu un risc mai mare de depresie, prin mecanismul inflamației, deși nu dovedește o cauzalitate directă. Amen recomandă o dietă antiinflamatorie, specificând că dieta mediteraneană a demonstrat o reducere a simptomelor depresive comparativ cu grupurile de control într-o analiză din 2024.
Tratamentul trebuie adaptat pacientului; pentru depresia ușoară, psihoterapia este adesea prima opțiune, iar pentru cea moderată sau severă, medicamentele sunt frecvent incluse. În cazul depresiei rezistente, se recomandă investigații suplimentare, cum ar fi analizele de sânge pentru anemie sau probleme tiroidiene.
Activitatea fizică regulată, inclusiv mersul alert, este recomandată pentru reducerea simptomelor depresive, efectele fiind uneori comparabile cu cele ale medicamentelor. Suplimentele, precum omega-3 și șofranul, prezintă rezultate promițătoare, dar dovezile nu sunt conclusive pentru a le considera mai eficiente decât antidepresivele; administrarea lor necesită avizul unui specialist.