Studiu DZNE: 10 diete asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă

Un studiu recent publicat în revista „Nature Communications” a identificat 10 tipuri de alimentație asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă, potrivit unui comunicat preluat de Gandul. Cercetarea distinguе între vârsta cronologică și cea biologică, definind această din urmă ca ritmul de degradare a corpului, care nu coincide obligator cu vârsta în ani și poate influența durata de viață și starea de sănătate la bătrânețe. Cercetătorii de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) au analizat datele a 6.470 de participanți cu vârsta de cel puțin 30 de ani, comparând scorurile de aderență la 10 regimuri alimentare cu biomarkerii sanguini ai vârstаei biologice. Epidemiologul Monique Breteler, de la DZNE, a declarat că, deși efectele nu sunt uriașe, ele sunt măsurabile și relevante pentru prevenție, încetinind procesul de îmbătrânire și reducând riscul de boli asociate cu înaintarea în vârstă, cum ar fi demența sau afecțiunile cardiovasculare. Studiul subliniază flexibilitatea abordării nutriționale, constatând că diversitatea tiparelor alimentare asociate cu o îmbătrânire mai lentă permite adaptarea alimentației în funcție de preferințele culturale, bugetul și gusturile individuale. Dietele selectate de cercetători, considerate deja recomandări nutriționale consacrate, includ dieta mediteraneană, dieta nordică, dieta DASH (proiectată pentru combaterea hipertensiunii arteriale) și dieta MIND (combinație între dieta mediteraneană și DASH, axată pe sănătatea creierului). În analiza au fost incluse și Indicele Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI-2010), Indicele Dietei Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (PDI) și Indicele Dietei Sănătoase Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (hPDI). Cele două indici care măsoară alimentația nesănătoasă, Indicele Dietei Nesănătoase Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (uPDI) și Indicele Inflamator Alimentar (DII), au arătat că scorurile mai mici, respectiv o aderență mai scăzută la aceste modele nesănătoase, sunt asociate cu o îmbătrânire mai lentă. Pentru evaluarea biomarkerilor îmbătrânirii, cercetătorii au analizat tiparele de metilare a ADN-ului, aplicând trei abordări diferite, denumite „ceasuri epigenetice”. Epidemiologul Juliana Tavares de la DZNE explică utilizarea unei tehnologii de ultimă generație capabile să analizeze aproximativ 850.000 de situsuri în ADN. În ciuda efortului major pentru sănătate, aproape niciun participant nu a obținut scoruri ridicate pentru toate seturile de recomandări alimentare. Studiul sugerează că este suficientă adoptarea unei singure diete benefice pentru a reduce riscul ca vârsta biologică să depășească vârsta cronologică. Deși fiecare dietă a avut impacte specifice – dieta DASH asupra sănătății inimii și dieta MIND asupra funcțiilor cognitive și memoriei – s-a observat o suprapunere semnificativă în beneficiile generale. Potrivit lui Juliana Tavares, peste 70% dintre căile biologice afectate de aceste diete au fost comune tuturor grupurilor, incluzând structura celulară, semnalizarea celulară și metabolismul, procese esențiale atât în îmbătrânire, cât și în apariția bolilor cronice. Rezultatele au fost validate pe un eșantion separat de 1.034 de persoane, folosind aceeași metodologie, obținându-se aceleași asocieri între o alimentație mai sănătoasă și o viteză mai redusă a îmbătrânirii biologice. Cercetarea stabilește o legătură semnificativă, dar nu demonstrează o relație directă de cauză-efect. Datele reprezintă o „fotografie” a unui moment dat, iar evoluția pe termen lung a influenței alimentației asupra metilării ADN-ului va necesita studii viitoare. Juliana Tavares concluzionează că nu este necesară o dietă perfectă, mesaj care apare ca cel mai practic. Oamenii de știință speră ca înțelegerea mecanismelor specifice legate de alimentație să deschidă calea unor intervenții nutriționale țintite în viitor.