Cititul zilnic cu copiii oferă un avantaj major în învățarea limbajului, conform unui studiu din SUA
O cercetare a Universității din Ohio arată că lectura de cinci cărți pe zi poate expune un copil la aproximativ 1,4 milioane de cuvinte în plus până la vârsta de 5 ani, comparativ cu copiii care nu sunt citiți.
Cititul poveștilor înainte de culcare poate reprezenta mai mult decât o simplă rutină parentală, având un impact semnificativ asupra învățării timpurii a copiilor. Un studiu realizat de Universitatea din Ohio sugerează că acești copii care sunt citiți de câte cinci cărți în fiecare zi pot auzi aproximativ 1,4 milioane de cuvinte mai multe până la vârsta de cinci ani decât copiii care nu sunt citiți deloc.
Această diferență, denumită „ decalajul de un milion de cuvinte” (million word gap), evidențiază modul în care accesul la povești influențează expunerea la limbaj înainte de intrarea la școală. Cercetarea, publicată în 2019 în *Journal of Developmental & Behavioural Paediatrics* și condusă de Jessica A. R. Logan și colegii săi, nu impune memorarea cuvintelor sau atingerea unor ținte stricte, ci subliniază importanța expunerii regulate la vocabular, idei și expresii care nu apar în mod natural în conversațiile cotidiene.
Pentru a calcula aceste estimări, echipa de cercetători a colaborat cu Biblioteca Metropolitană din Columbus pentru a analiza cele mai citite 100 de cărți pentru copii. Analiza a relevat că cărțile de carton pentru bebeluși conțin în medie 140 de cuvinte, în timp ce cărțile ilustrate au aproximativ 228 de cuvinte. Presupunând că copiii citesc cărți de carton până la trei ani și cărți ilustrate în următorii doi ani, rezultatele au fost următoarele:
- Copiii citiți cu cinci cărți pe zi: aproximativ 1.483.300 de cuvinte până la 5 ani;
- Copiii citiți cu o carte pe zi: aproximativ 296.660 de cuvinte;
- Copiii citiți de trei până la cinci ori pe săptămână: 169.520 de cuvinte;
- Copiii citiți de una sau două ori pe săptămână: 63.570 de cuvinte;
- Copiii care nu sunt citiți: doar 4.662 de cuvinte.
Cercetătorii au precizat că aceste cifre reprezintă cuvintele auzite în timpul lecturii comune, nu neapărat numărul de cuvinte pe care copiii le înțeleg sau le folosesc independent. Mai mult, cărțile oferă acces la subiecte și setări diverse — cum ar fi geografia sau fauna Antarcticii — pe care părinții nu le ar aborda în discuțiile despre mese sau jucării.
Jessica Logan a explicat că o expunere mai largă la vocabular îi pregătește mai bine pe copii să recunoască acele cuvinte în scris odată cu începerea școlii. De asemenea, estimările ar putea fi conservatoare, deoarece interacțiunile dintre părinte și copil — discutarea ilustrațiilor, punerea de întrebări sau explicarea termenilor necunoscuți — cresc volumul de limbaj procesat.
Concluzia practică pentru părinți este că dezvoltarea obiceiului de lectură nu necesită resurse costisitoare, ci consistență. O poveste scurtă înainte de culcare sau câteva minute dedicate descrierii imaginilor pot crea oportunități esențiale de învățare, demonstrând că educația timpurie începe prin experiențele cotidiene din casă, nu doar din prima zi de școală.