Efectele 30 de minute de saună asupra sistemului imunitar: studiul cercetătorilor din Finlanda

O cercetare realizată în orașul Jyväskylä, Finlanda, a analizat efectele imediate ale expunerii la temperaturi ridicate asupra celulelor imunitare. Studiul, prezentat de publicația germană Fitbook, a indicat că, deși există reacții fiziologice imediate, acestea nu demonstrează o întărire de durată a imunității sau o protecție sporită împotriva infecțiilor Fitbook.

Experimentul a implicat 51 de adulți (27 femei și 24 bărbați) cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani. Participanții nu prezentau simptome de boală sau afecțiuni cardiovasculare acute, dar aveau cel puțin un factor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau colesterolul crescut. Aceștia au petrecut 30 de minute la saună, la o temperatură medie de 73 de grade Celsius și o umiditate relativă între 10% și 20%, cu o scurtă pauză pentru duș la jumătatea sesiunii.

Analizele probelor de sânge au relevat o creștere semnificativă a numărului total de leucocite (globule albe) imediat după expunerea la căldură, în special a neutrofilelor și limfocitelor. Totuși, valorile acestora au revenit la nivelurile inițiale după aproximativ 30 de minute, cu excepția femeilor, unde numărul globulelor albe a rămas ușor ridicat la finalul perioadei de recuperare. De asemenea, temperatura corporală măsurată la nivelul urechii a crescut de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius.

În ceea ce privește citokinele (moleculele care reglează răspunsul imunitar), dintre cele 37 analizate, doar sCD30 și pentraxina-3 au înregistrat scăderi semnificative statistic. Cercetătorii au observat asocieri între creșterea temperaturii și modificările citokinelor, fără a putea stabili însă o relație directă de cauzalitate.

Medicul specialist în medicină internă și sportivă, Enrico Zessin, a explicat că această reacție este determinată de stresul termic. Dilatarea vaselor de sânge, accelerarea ritmului cardiac și eliberarea hormonilor de stres, precum adrenalina, fac ca o parte din globulele albe, care se aflau anterior lângă pereții vaselor, să circule în cantități mai mari în fluxul sanguin. Astfel, creșterea observată este o reacție fiziologică temporară, nu o îmbunătățire a capacității de combatere a agenților patogeni.

Autorii studiului au precizat că rezultatele nu permit stabilirea unei frecvențe sau durate optime a ședințelor de saună pentru întărirea sistemului imunitar, deoarece cercetarea a urmărit o singură expunere, a avut un grup restrâns de participanți din aceeași regiune și nu a utilizat un grup de control. Specialiștii avertizează că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular, motiv pentru care sauna poate fi contraindicată pentru persoanele cu anumite probleme de sănătate.