Vârsta biologică a inimii poate prezice riscul de deces și demență, conform unui studiu cu inteligență artificială
Cercetători de la Mayo Clinic au descoperit că o discrepanță între vârsta biologică a inimii, estimată prin AI, și vârsta cronologică este asociată cu un risc crescut de deces cardiovascular și demență.
Inima unei persoane poate avea o vârstă biologică mai mare decât cea cronologică, iar această diferență ar putea indica un risc sporit de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței. Concluzia provine dintr-un studiu realizat de cercetători de la Mayo Clinic, din Statele Unite, care au utilizat inteligența artificială (AI) pentru a analiza ecografiile cardiace ale unor persoane cu vârsta de peste 50 de ani. Rezultatele au fost prezentate pe 13 noiembrie, la ESC Digital & AI Summit 2026, organizat de Societatea Europeană de Cardiologie.
Studiul a vizat datele medicale a 568 de participanți care au efectuat ecografii cardiace între anii 2002 și 2004. Aceștia au fost monitorizați retrospectiv pe o perioadă de 20 de ani pentru a înregistra cazurile de deces News Medical.. Cercetătorii au folosit un model de AI pentru a estima vârsta biologică a organului pe baza imaginilor ecocardiografice, comparând ulterior acest rezultat cu vârsta reală a pacienților.
Analizele au relevat că persoanele cu o inimă „mai bătrână” decât vârsta lor cronologică aveau un risc mai ridicat de deces. Mai exact, fiecare creștere cu cinci ani a diferenței dintre vârsta biologică estimată și cea reală a fost asociată cu un risc relativ de deces cu 61% mai mare pe parcursul celor 20 de ani de monitorizare, după ajustarea pentru sex și vârstă. Chiar și după includerea altor factori, precum indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng, asocierea a rămas validă, riscul relativ de deces crescând cu 46% pentru fiecare diferență suplimentară de cinci ani.
Jeffrey G. Malins, cercetător la Mayo Clinic din Rochester și prezentatorul studiului, a precizat că, în timp ce cercetările anterioare s-au concentrat pe pacienți cu boli cardiovasculare deja diagnosticate, noul studiu a demonstrat că această asociere există și în populația generală. Potrivit lui Malins, semnalele de îmbătrânire cardiacă identificate prin AI ar putea deveni indicatori utili pentru detectarea persoanelor vulnerabile pe termen lung sau pentru evaluarea impactului schimbărilor de stil de viață și al intervențiilor medicale.
Autorii studiului au subliniat că rezultatele indică o asociere statistică, nu o cauzalitate directă între îmbătrânirea biologică a inimii și apariția demenței sau deces. De asemenea, au menționat că bolile cardiovasculare sunt tot mai recunoscute ca factori care contribuie la declinul cognitiv și mortalitatea legată de demență. Deși promițătoare, cercetările indică faptul că tehnologia nu este încă validată pentru utilizarea de rutină în practica medicală, fiind necesare studii prospective pe grupuri mai mari și independente de participanți.