Riscurile igienice ale sticlelor de apă reutilizabile: cercetările despre bacteriile din interior

O sticlă reutilizabilă poate părea curată dacă este umplută zilnic cu apă proaspătă, însă interiorul acesteia poate deveni un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor. Acumularea de microorganisme este favorizată de saliva, umezeala și resturile din recipient, mai ales atunci când acesta nu este spălat corespunzător; specialiștii avertizează că simpla clătire cu apă nu este suficientă pentru o igienizare corectă. Obiceiul de a reumpli sticlele de apă fără a le spăla este frecvent, însă acest gest nu garantează curățenia recipientului.

Cercetările indică faptul că pe pereții interiori ai sticlelor reutilizabile se pot acumula bacterii. Un studiu publicat în aprilie 2024 în revista științifică Journal of Pharmacy and Bioallied Sciences a analizat bacteriile din interiorul sticlelor de apă folosite zilnic, comparând recipientele din plastic PET cu cele din oțel inoxidabil și observând diferențe semnificative în ceea ce privește încărcătura microbiană Journal of Pharmacy and Bioallied Sciences. Rezultatele studiului subliniază necesitatea curățării regulate a recipientelor, deoarece simpla reumplere nu este suficientă. Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Saveetha Medical College and Hospital din India și a purtat titlul „Daily Use Water Bottles as a Hub for Microbial Population: A Comparative Study of PET vs. Stainless Steel Water Bottles and Outcome of Washing Strategy Intervention” „Daily Use Water Bottles as a Hub for Microbial Population: A Comparative Study of PET vs. Stainless Steel Water Bottles and Outcome of Washing Strategy Intervention”. În cadrul studiului au fost analizate 30 de sticle folosite de persoane diferite: 15 din plastic PET și 15 din oțel inoxidabil. Probele pentru analiza cantității de bacterii au fost prelevate de pe suprafețele interioare, inclusiv de la nivelul capacului și al gurii sticlei.

Analizele au revelat că sticlele din plastic PET prezintă o încărcătură microbiană mai mare decât cele din oțel inoxidabil, cu valori medii de 68,8 unități formatoare de colonii pe mililitru pentru plastic și 35,4 pentru oțel la prima testare. Cercetătorii au precizat că această diferență este semnificativă din punct de vedere statistic. După doar trei ore de utilizare, încărcătura microbiană a crescut cu aproximativ 70% pentru sticlele din plastic PET și cu 23% pentru cele din oțel inoxidabil. Studiul a evidențiat că recipientele din care se bea direct, prin contactul buzelor cu gura sticlei, au acumulat mai multe bacterii (234 unități formatoare de colonii pe mililitru) comparativ cu cele folosite fără contact direct (132 unități). Deși eșantionul redus de recipiente nu permite generalizarea rezultatelor, cercetarea demonstrează că igiena acestora nu trebuie neglijată.

O greșeală comună este reumplirea imediată a sticlei fără spălare, proces prin care microorganismele pot rămâne pe pereții interiori chiar dacă recipientul pare curat. Microorganismele pot pătrunde în sticlă prin contactul cu mâinile, gura sau alte suprafețe, iar umezeala reziduală favorizează dezvoltarea acestora. În aceste condiții poate apărea biofilmul, o comunitate de microorganisme care se fixează pe suprafață și formează un strat protector, fiind mult mai greu de eliminat printr-o simplă clătire. Cercetătorii din studiul din 2024 explică faptul că spălarea regulată este esențială pentru a reduce încărcătura microbiană și a preveni formarea acestor comunități bacteriene. Pe lângă interior, și zonele precum capacul, filetul și gura sticlei pot acumula microorganisme, fiind adesea ignorate în timpul unei curățări rapide.

Utilizarea prelungită a unei sticle nespălate poate duce la acumularea de bacterii care, în cazul celor patogene, pot reprezenta un risc pentru sănătate dacă apa devine contaminată. Într-un studiu publicat în 2020 în revista MicrobiologyOpen, cercetătorii au identificat bacteria Klebsiella grimontii într-o sticlă reutilizabilă, observând că aceasta putea forma biofilm și prezenta gene de rezistență la anumite antibiotice MicrobiologyOpen. Această descoperire servește drept exemplu că recipientele folosite zilnic pot găzdui microorganisme care necesită atenție, fără a însemna că toate sticlele reutilizabile sunt contaminate cu bacterii periculoase.

Cercetarea din 2024 a confirmat că spălarea reduce drastic cantitatea de bacterii, valoarea medie a încărcăturii microbiene scăzând la 11,2 unități formatoare de colonii pe mililitru după intervenția de curățare. Pentru o igienizare corectă nu este suficientă agitarea sticlei cu apă; trebuie acordată atenție atât interiorului, cât și capacului.

Se recomandă spălarea regulată a sticlei, ideal zilnic în cazul utilizării frecvente. Curățarea trebuie efectuată cu apă caldă și detergent de vase, insistând pe pereții interiori și pe fundul recipientului. Capacul, filetul și garniturile trebuie spălate separat, deoarece aceste zone acumulează bacterii. Utilizarea unei perii speciale pentru sticle este recomandată pentru a curăța zonele greu accesibile. După spălare, recipientul trebuie lăsat deschis pentru a permite circulația aerului și a se usca complet. Pentru a evita transferul de microorganisme, este recomandat ca sticla să nu fie împărțită cu alte persoane.

Health Canada recomandă utilizarea recipientelor care permit o spălare temeinică cu detergent și apă fierbinte, avertizând totodată asupra riscurilor microbiologice asociate reutilizării sticlelor de plastic de unică folosință care nu sunt curățate corespunzător Health Canada.