CallDoc

VSR spitalizează anual 12.000 de adulți și peste 5.000 de sugari în România; specialiștii insistă pe vaccin

CallDoc
VSR spitalizează anual 12.000 de adulți și peste 5.000 de sugari în România; specialiștii insistă pe vaccin

Societatea Română de Pneumologie avertizează că sezonul VSR a început, în timp ce studii recente arată efectele devastatoare ale virusului asupra copiilor mici și vârstnicilor, cu pise 5.000 de spitalizări la sugari sub șase luni și peste 12.000 la adulți, subliniind rolul crucial al vaccinării și al anticorpilor monoclonali.

În România, aproximativ 12.000 de adulți ajung anual la spital din cauza infecțiilor asociate VSR, dintre care peste 5.500 sunt persoane vârstnice, conform estimărilor Societății Române de Pneumologie. De asemenea, peste 5.100 de sugari cu vârsta sub șase luni sunt spitalizați anual din cauza acestui virus. Virusul sincițial respirator (VSR) afectează căile respiratorii la persoane de orice vârstă. La mulți, infecția produce simptome ușoare, similare unei răceli, dar riscul de evoluție severă este mai mare la sugari, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice. La copiii foarte mici, VSR poate provoca bronșiolită, o inflamație a căilor respiratorii mici care poate necesita internare și supraveghere medicală. La adulții în vârstă, infecția poate evolua spre pneumonie, insuficiență respiratorie sau poate agrava boli pulmonare și cardiovasculare existente. Persoanele de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de complicații, în special dacă suferă de boli pulmonare cronice, inclusiv bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Infecția poate determina agravarea acestor afecțiuni și necesită spitalizare în unele cazuri, putând apărea și complicații cardiovasculare. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a declarat: „Pentru un pacient vârstnic cu BPOC sau cu o boală cardiacă, VSR nu este o răceală de sezon, ci un posibil motiv de spitalizare, iar complicațiile pot apărea rapid. Vigilența pe care o avem pentru bebeluși trebuie să o avem și pentru bunici”.

O analiză europeană publicată în Journal of Infectious Diseases estimează că în România sunt spitalizați anual aproximativ 8.896 de copii cu vârsta sub cinci ani din cauza infecțiilor asociate VSR, din care peste 5.100 au mai puțin de șase luni. Riscul este deosebit de ridicat în primele două luni de viață, cu aproximativ 68,8 spitalizări la 1.000 de sugari în această perioadă, comparativ cu 37,7 la 1.000 de copii între 3 și 5 luni. Bronșoliita este o complicație importantă care poate provoca dificultăți de respirație. Părinții sunt sfătuiți să solicite rapid evaluare medicală dacă observă dificultăți de respirație la bebeluș, alimentație insuficientă, somnolență neobișnuită, episoade de oprire a respirației sau modificări ale culorii pielii. Vaccinarea în timpul sarcinii, recomandată de Societatea Română de Pneumologie în intervalul 24-36 de săptămâni de gestație, permite transferul de anticorpi de la mamă la făt, protejând copilul încă de la naștere. Este important ca vaccinul să fie administrat cu cel puțin 14 zile înainte de naștere pentru ca transferul anticorpilor să fie eficient. Protecția sugarului poate fi asigurată și post-natal prin administrarea de anticorpi monoclonali, o opțiune discutată cu medicul pediatru, inclusiv dacă mama nu a fost vaccinată sau dacă nașterea are loc la mai puțin de 14 zile de la imunizarea maternă.

Pentru adulții de peste 60 de ani, în special cei cu boli cronice sau imunitate scăzută, vaccinarea anti-VSR este esențială. Un studiu american pe 83.652 de spitalizări a arătat o eficiență de 69% a vaccinului împotriva formelor critice, definite prin internarea la terapia intensivă sau decesul în spital. Datele din Anglia arată succesul imunizării materne: în sezonul 2025-2026, numărul de spitalizări la terapia intensivă sau semi- intensivă pentru sugarii sub șase luni cu VSR a scăzut cu aproximativ 52%, de la 131 în sezonul anterior la 63, într-un context de acoperire vaccinală maternă de 61,7%. Societatea Română de Pneumologie recomandă persoanelor de peste 60 de ani și celor cu afecțiuni cronice să discute cu medicul despre vaccinarea anti-VSR, iar femeile însărcinate să solicite informații de la medicul obstetrician sau de familie. Părinții pot discuta cu medicul pediatru despre administrarea anticorpilor monoclonali pentru sugari. Pe lângă imunizare, prevenția transmiterii virusului se bazează pe măsuri igienice simple: spălarea frecventă a mâinilor, limitarea contactului bebelușilor cu persoanele care prezintă simptome respiratorii și evitarea spațiilor aglomerate în perioadele de circulație intensă a virusurilor respiratorii. Nu există un tratament antiviral specific pentru VSR; îngrijirea medicală se concentrează pe ameliorarea simptomelor. În formele ușoare, tratamentul este simptomatic, iar în cazurile severe pot fi necesare internarea, oxigenoterapia sau ventilația mecanică. Recunoașterea timpurie a semnelor de agravare este crucială, mai ales la sugari și vârstnicii cu boli cronice. Dificultățile de respirație, agravarea stării generale sau alimentația insuficientă la bebeluși necesită evaluare medicală imediată.

Surse

Categorii: