OMS: Inactivitatea fizică a crescut la adolescenți, cu 240 de milioane de cazuri globale

Un adolescent din patru la nivel global a raportat că nu a practicată nicio activitate fizică de cel puțin o oră în săptămâna precedentă, conform datelor recente prezentate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Studiul, publicat în revistă The Lancet Global Health, estimează că aproximativ 240 de milioane de tineri cu vârste între 11 și 17 ani sunt complet inactivi fizic, definirea inactivității fiind aplicarea unui minim de 60 de minute de activitate de intensitate moderată până la ridicată în niciuna din zilele săptămânii. Această constatare subliniază o stagnare alarmantă, deoarece nivelurile de inactivitate au rămas practic neschimbate în ultimii 15 ani.

Cercetarea s-a bazat pe date colectate din 140 de țări și teritorii, incluzând participarea a peste 3,2 milioane de adolescenți și adolescente. Rezultatele indică faptul că, per ansamblu, tinerii declară că sunt activi fizic în medie doar 2,7 zile pe săptămână, iar doar 14% mențin o activitate fizică zilnică. OMS a caracterizat aceste rezultate ca fiind indicative ale unei absențe totale a progresului la scară mondială într-o perioadă de o decadă și jumătate.

Există un decalaj marcat între genuri în ceea ce privește nivelul de activitate fizică. În timp ce 22% dintre băieți au declarat că nu au efectuat exerciții fizice în niciuna din zilele săptămânii anterioare, proporția這ește la 28% pentru fete. Analog, doar 11% dintre fete au practicat activitate fizică zilnic, comparativ cu 17% dintre băieți. Acest decalavaj a fost observat în cazul aproape tuturor țărilor incluse în studiu.

Datele relevă variații semnificative între națiuni. În țări precum Namibia, Nepal sau Filipine, 40% dintre adolescenți au raportat lipsa totală a activității fizice în săptămâna respectivă. Dimpotrivă, în Serbia sau Bangladesh, peste 30% dintre respondenți declară o activitate fizică zilnică.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a evidențiat că inactivitatea reprezintă un factor de risc major pentru boli cardiovasculare, diabetul de tip 2 și anumite forme de cancer. El a avertizat că, de cinci ani, nu s-a înregistrat progres global care să încurajeze tinerețea către mișcare, iar fetele rămân în urma în acest demers.

OMS a identificat multiple bariere structurale și sociale care influențează activitatea fizică, incluzând mijloacele de transport, accesul limitat la spații publice sigure, normele sociale și stilul de viață axat pe ecrane. Organizația solicită măsuri energice în sectoare precum educația, transporturile, urbanismul și sănătatea.

„Soluția nu este să le spunem adolescenților să facă mai mult sport, ci mai degrabă să facem astfel încât școlile, străzile și cartierele să fie locuri unde este sigur, ușor și normal să te miști, să te joci și să fii activ”, a afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus. OMS a insistat asupra necesității unor politici statale care să permită integrarea activității fizice într-un mod simplu, sigur și accesibil în viața de zi cu zi, punând accent special pe eliminarea obstacolelor specifice cu care se confruntă fetele.