INSP demarează campanie de informare privind sănătatea sexuală și reproductivă, în contextul ratelor ridicate de maternitate adolescentină

Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) relevă că aproximativ 75% dintre liceenii români declară utilizarea unei metode contraceptive eficiente la ultimul contact sexual, un indicator îmbucurător, dar care este diminuat de persistența unui sfert de elevi care nu utilizează protecție. Investigația INSP indică un comportament de risc semnificativ: un număr considerabil de tineri recunosc consumul de alcool sau droguri înainte de contactele sexuale, situatii care afectează discernământul și cresc vulnerabilitatea la infecții și sarcini neplanificate. Dr. Eugenia Bratu a calificat drept îngrijorător faptul că 15% dintre liceeni au avut relations sexuale sub influența alcoolului sau a drogurilor, subliniind că scăderea discernământului duce la lipsa protecției și la expunerea la risc de infecții cu transmitere sexuală și sarcini nedorite. Specialistul INSP a avertizat că metodele contraceptive nu oferă toate protecție egală împotriva infecțiilor, accentuând existența afecțiunilor precum HPV, care se pot transmite și prin contact tegumentar, în afara utilizării prezervativului. Prezența consumului de substanțe psychoactive înaintea actelor sexuale este considerată de medici un factor de risc major, care anulează capacitatea de a lua decizii conștiente privind protecția sanitary. Procentul de tineri care declară consum de alcool/droguri înainte de relații sexuale este stabilit la 15%, o figură care indică o expunere directă la riscurile biologice și sociale asociate comportamentelor sexuale necorespunzătoare. Studiul a identificat, de asemenea, existența unor elevi cu parteneri multipli sexual, un factor care multiplică exponențial riscul de contaminare. Numărul mare de parteneri sexuali este corelat direct cu creșterea probabilității de contractare a bolilor cu transmitere sexuală, o tendință alarmantă observată la vârste tinere.

Dr. Eugenia Bratu, șefa Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, a explicat la Medika TV că majoritatea tinerilor știu necesitatea protecției, însă remanentul de aproape 25% care nu utilizează metode eficiente riscă atât sarcini nedorite, cât și infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HPV, pentru care prezervativele nu oferă acoperire completă.

Oficialii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) anunță o creștere a incidenței cazurilor de sifilis, gonoree și infecții cu chlamidie, estimată la aproape 10%. Acest trend negativ nu este specific doar României, ci se manifestă la nivel european. Dr. Eugenia Bratu, șefa Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, a explicat că, după o perioadă de scădere, incidența acestor boli infecțioase a reînceput să crească în ultimii ani. Aceste cifre reprezintă o sursă de îngrijorare pentru autoritățile sanitare. Medicul a subliniat pericolul asimptomatic al sifilisului, care poate trece neobservat și, ulterior, poate genera complicații grave, inclusiv sifilis congenital. Acesta implică transmiterea infecției către nou-născuți, cu consecințe permanente asupra sănătății copilului. În contextul infecțiilor cu transmitere sexuală, dr. Bratu a menționat prezența hepatitis B și a virusului papiloma uman (HPV), pentru care metode eficiente de prevenție, cum ar fi vaccinarea, sunt disponibile.

Conform datelor prezentate de dr. Adriana Melnic, de la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, peste 70% dintre tinerii români și peste 60% dintre tinere folosesc prezervativul. Aceste rate sunt comparabile sau superioare mediilor înregistrate în Uniunea Europeană. Drs. Melnic a atras atenția totuși asupra unui risc comportamental: un procent semnificativ de tineri refuză utilizarea prezervativului, bazându-se pe presupunerea că partenerul este sănătos în absența simptomelor vizibile, ignorând riscul real de infecție.

Dr. Eugenia Bratu, şeful Secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul INSP, subliniază că „o informare bună înseamnă să-ţi cunoşti corpul, să ştii de ce să te fereşti şi să faci lucrurile la timpul lor”. Inițiativa vizează încurajarea informării tinerilor privind sănătatea sexuală și reproductivă. Inițiativa INSP își propune să încurajeze informarea și luarea deciziilor autonome ale tinerilor privind sănătatea sexuală și reproductivă. Campania este motivată de datele recente privind maternitatea adolescentină în România.

Potrivit medicului Adriana Melnic, de la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, România, alături de Bulgaria, ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul numărului de mame minore. Situația este descrisă ca „extrem de îngrijorătoare”. Dr. Melnic afirmă că plasarea României în fruntea listei la nivelul UE este rezultatul lipsei de educație pentru sănătate, fie că este vorba despre educație care ar trebui primită la școală, fie că e vorba despre sfaturi pe care tinerii trebuie să le primească în familie. „Sarcina în adolescenţă este o problemă foarte mare, deoarece România împreună cu Bulgaria au cel mai mare număr de mame adolescente la nivelul comunităţii europene. Se estimează că, în ultimii cinci ani, peste 88.000 de copii s-au născut din mame adolescente, dintre care peste 3.600 de copii din mame sub 15 ani. Este o situaţie extrem de îngrijorătoare”, a afirmat, miercuri seară, la Medika TV, dr. Adriana Melnic, medic de familie şi medic primar de sănătate publică şi management, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj.

Unu din nouă copii se naşte, în România, dintr-o mamă cu vârsta sub 19 ani, iar sarcinile la fete sub 15 ani sunt „şi mai îngrijorătoare”, a arătat, la rândul său, dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică şi management, şeful secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul INSP.

Situaţia este strâns legată de lipsa de informare cu privire la educaţia sexuală, fie că este vorba despre informarea pe care tinerele ar trebui să o primească în şcoală sau în familie.

„Ca naţie, ne este teamă să vorbim despre aceste subiecte, atât în familie, dar şi când a fost vorba să avem educaţie sexuală la şcoală, părerile în societate au fost extrem de împărţite şi în prezent copiii nu au acces suficient la informaţii utile pentru sănătatea lor. E o teamă a unor părinţi că, dacă tinerii ştiu mai multe, vor face sex, ceea ce nu este adevărat.”