Accesul la recuperare medicală, o prioritate pentru supraviețuitorii unui AVC

Cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), observată anual pe 29 octombrie, ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva AVC a atras atenția asupra necesității esențiale de a prioritiza accesul supraviețuitorilor la servicii de recuperare medicală și neuroreabilitare. Aceasta subliniază că, deși salvarea vieții este primul pas, recuperarea adaptată nevoilor pacientului și disponibilă la momentul potrivit este crucială pentru reintegrarea în familie, comunitate și viața profesională.

Deși România a progresat în tratamentul acut prin extinderea accesului la trombectomie mecanică și tromboliză intravenoasă, accesul la reabilitare rămâne limitat. Conform Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030, doar aproximativ 30% dintre pacienții cu AVC beneficiază de recuperare în secțiile de neurologie. Documentul descrie acoperirea acestor servicii drept insuficientă și limitată geografic, fiind concentrate preponderent în centrele universitare și orașele mari.

Strategia Națională stabilește obiective pentru anul 2030, printre care includerea a peste 90% dintre pacienții eligibili cu AVC în programe de neuroreabilitare și transferul direct către servicii de reabilitare pentru 20% dintre aceștia. Reprezentanții ALIA precizează că aceste cifre sunt ținte asumate pentru viitor, nu date actuale, insistând asupra necesității monitorizării transparente a progresului.

Liliana Curea, președinta ALIA, a declarat că accesul la recuperare nu trebuie să depindă de județul de reședință, de capacitatea pacientului de a identifica serviciile sau de resursele financiare ale familiei. Aceasta a menționat că există pacienți care așteaptă 4-5 luni pentru un loc într-o secție de recuperare și a solicitat o legătură funcțională între spitale, serviciile de reabilitare, medicina de familie și serviciile comunitare, pentru a evita fragmentarea sistemului.

Procesul de recuperare după un AVC poate cuprinde logopedie, kinetoterapie, terapie ocupațională, evaluări neuropsihologice și sprijin pentru sănătatea mintală, planul fiind stabilit individual în funcție de deficite și evoluția pacientului. Totodată, ALIA a reamintit semnele de alarmă ale unui AVC: asimetria facială, vorbirea incoerentă și căderea unui braț (imposibilitatea de a mișca o mână, un picior sau ambele membre de pe aceeași parte), recomandând apelarea imediată la 112.