Accesul limitat la recuperarea după AVC în România: doar 30% dintre pacienți beneficiază de reabilitare în secțiile de neurologie

Cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, Societatea Română de Reabilitare Medicală (SRRM) a atras atenția asupra importanței inițierii reabilitării medicale încă din perioada spitalizării, imediat ce starea pacientului devine stabilă.

Prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele SRRM, estimează, pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății, că între 55.000 și 65.000 de persoane suferă anual un AVC în România, precizând totodată că lipsește un registru național dedicat. De asemenea, datele SRRM indică faptul că doar jumătate dintre cei aproximativ două milioane de români care necesită o formă de reabilitare medicală beneficiază de aceasta într-un an. Datele privind incidența AVC în România rămân aproximative din cauza lipsei unui registru național, bazându-se pe estimările OMS de 55.000-65.000 de cazuri anuale.

O analiză Cochrane a evidențiat că îngrijirea într-o unitate specializată pentru AVC, cu o echipă multidisciplinară, reduce riscul de deces sau de dependență cu aproximativ un sfert. Totuși, studiul AVERT, publicat în The Lancet, a demonstrat că mobilizarea foarte intensă în primele 24 de ore a fost asociată cu rezultate mai slabe la trei luni, SRRM precizând că reabilitarea eficientă trebuie să fie începută la timp, în doza potrivită și sub supraveghere medicală, evitând efortul maxim imediat. Analiza Cochrane din 2020 a asociat îngrijirea în unități specializate cu o reducere a riscului de deces sau dependență cu aproximativ 25%.

În ceea ce privește cadrul organizatoric, Ministerul Sănătății a anunțat în 2023 un program prioritar pentru neuroreabilitarea precoce a pacienților cu AVC acut în secțiile de neurologie, beneficiind de finanțare directă pentru spitale. Procesul poate fi condus de medicul de reabilitare medicală (specialist în medicină fizică și de reabilitare), care evaluează clinic și funcțional pacientul, stabilește obiectivele într-un Plan Individual de Medicină Fizică și de Reabilitare și coordonează echipa formată din kinetoterapeuți, logopezi și psihologi. Programul prioritar de neuroreabilitare precoce lansat de Ministerul Sănătății în 2023 vizează pacienții cu AVC acut din secțiile de neurologie, oferind finanțare directă spitalelor.

Prof. univ. dr. Mădălina Iliescu a explicat că medicul de reabilitare medicală completează echipa de urgență și neurologie cu o perspectivă orientată spre viitorul pacientului, evaluând evoluția acestuia pe termen scurt și lung. Ea a avertizat că amânarea reabilitării reduce șansele de rezultate optime, menționând că, din cauza unei înțelegeri insuficiente a parcursului pacientului între specialitățile implicate, unele persoane se „pierd în sistem”. Punctul de vedere al societății este ca medicul de reabilitare medicală să facă parte din echipa multidisciplinară din jurul pacientului încă din perioada de spitalizare, imediat ce starea acestuia este stabilă. Prof. univ. dr. Mădălina Iliescu a subliniat că reabilitarea trebuie să înceapă în spital, imediat ce starea pacientului este stabilă, pentru a optimiza rezultatele.

Lipsa unei reabilitări oportune poate agrava consecințele AVC, ducând la pierderea forței, a echilibrului, dificultăți de vorbire și înghițire, rigiditate, durere și pierderea autonomiei. Una dintre cele mai frecvente complicații este spasticitatea (incordarea involuntară a mușchilor), care apare la între 20% și 40% dintre pacienți. Aplicat la estimările de cazuri din România, acest lucru înseamnă între 11.000 și 26.000 de cazuri noi anual, necesitănd un management etapizat și personalizat. Impactul unui plan de reabilitare timpuriu este vizibil în capacitatea pacientului de a efectua acțiuni simple, precum ridicarea brațului, mersul în siguranță, vorbirea, înghițirea sau menținerea autonomiei. Întârzierea reabilitării poate duce la agravarea sechelelor funcționale și la pierderea autonomiei pacientului. Spasticitatea, prezentă la 20-40% dintre pacienții cu AVC, reprezintă între 11.000 și 26.000 de cazuri noi anual în România, necesitând tratament adaptat.

SRRM avertizează că accesul la reabilitare în România este limitat de subfinanțare, de lipsa datelor și de un număr redus de zile de tratament în ambulatoriu decontate de CNAS pentru pacienții cronici. SRRM subliniază că pentru pacienți și aparținători, un plan clar condus de un specialist reduce incertitudinea și facilitează recuperarea.