Activitatea fizică intensă se asociază cu un declin cognitiv și motor mai lent în cazul bolii Parkinson

Activitatea fizică ridicată s-ar putea asocia cu un declin mai lent al memoriei și cu o evoluție mai favorabilă a simptomelor motorii la persoanele cu boala Parkinson, conform unui studiu desfășurat pe parcursul a șapte ani. Cercetările, publicate în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, au evidențiat o legătură între durata și intensitatea activității fizice zilnice și modul în care simptomele afecțiunii se modifică în timp.

Studiul a analizat 294 de adulți cu forme ușoare până la moderate ale bolii Parkinson, având o vârstă medie de 66 de ani. Participanții au fost grupați în funcție de timpul alocat săptămânal exercițiilor de intensitate moderată sau intensă: cei activi cel mult patru ore, cei între patru și opt ore și cei care depășeau opt ore pe săptămână. Activitățile moderate au inclus mersul alert, înotul ușor sau tenisul la dublu, în timp ce activitățile intense au cuprins joggingul, mersul rapid cu bicicleta sau sporturile de competiție.

Rezultatele testelor de evaluare a gândirii și memoriei au arătat diferențe semnificative între grupuri. Într-o evaluare cognitivă cu punctaj maxim de 30, grupul cel mai puțin activ a înregistrat un declin mediu de 0,478 puncte pe an. În contrast, scăderea a fost de 0,090 puncte pe an pentru grupul cu activitate moderată, iar grupul cel mai activ a prezentat o modificare medie aproape nulă, de 0,007 puncte pe an.

În ceea ce privește funcțiile motorii, evaluate pe o scală de 132 de puncte (unde scorurile mai mari indică simptome mai severe), grupul cel mai puțin activ a avut o creștere a scorului cu 0,143 puncte pe an. În schimb, scorurile au scăzut cu 0,225 puncte pe an în grupul cu activitate moderată și cu 0,783 puncte pe an în grupul cel mai activ, indicând o evoluție mai favorabilă.

Dong-Woo Ryu, medic și doctor în științe medicale de la Universitatea din Cincinnati și autorul studiului, a declarat că activitatea fizică ar putea avea beneficii duble, asociindu-se cu un declin mai lent atât al funcțiilor motorii, cât și al celor cognitive. Totuși, acesta a precizat că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiul a fost unul observațional și s-a bazat pe raportarea proprie a participanților, neputând stabili dacă exercițiile fizice încetinesc în mod direct evoluția bolii sau dacă persoanele cu simptome mai puțin severe au avut o capacitate mai mare de a rămâne active.