Aderența la tratamentul pentru hipertensiune arterială: provocări și soluții pentru rezultate reale
Prevalența și riscurile hipertensiunii arteriale în România
Medicul Alexandru Nechifor a prezentat date conform cărora peste 54% dintre adulții din România suferă de hipertensiune arterială, menționând că o mare parte dintre persoanele afectate nu sunt conștiente de această problemă. Medicul Alexandru Nechifor a precizat că peste 54% dintre adulții din România au hipertensiune arterială, iar mulți dintre aceștia nu știu că suferă de această afecțiune. Conform cifrelor menționate de medic, mai puțin de unul din cinci dintre pacienții diagnosticați reușește să își mențină tensiunea sub control.
Medicul a atras atenția că o valoare a tensiunii de 160/100 mmHg nu provoacă neapărat un disconfort imediat, însă poate contribui la deteriorarea progresivă a vaselor de sânge. Hipertensiunea netratată, prin presiunea crescută exercitată asupra pereților arterelor, solicită suplimentar inima și vasele de sânge, crescând riscul de complicații grave, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Medicul Alexandru Nechifor a avertizat că „medicina nu se ia cu pauze!”, subliniind că tratamentul trebuie urmat conform indicațiilor chiar și atunci când pacientul se simte bine.
Pe lângă terapia medicamentoasă, controlul tensiunii presupune o abordare amplă care include schimbări în stilul de viață: reducerea consumului de sare, o alimentație echilibrată, mișcare regulată și gestionarea stresului persistent. Medicul a menționat că alimentația bazată pe produse ultraprocesate și lipsa activității fizice pot agrava hipertensiunea, avertizând împotriva convingerii că o pastilă poate compensa aceste obiceiuri.
Specialiști în cardiologie, medicină de familie și psihologie au analizat barierele care duc la întreruperea terapiei antihipertensive și importanța relației medic-pacient.
În cadrul unui nou webinar din seria „Acces și aderență la tratament”, dr. Ioana Daha, dr. Daciana Toma și psihologul Oana Cueșdeanu au discutat despre barierele care afectează aderența la tratamentul pentru hipertensiune arterială și soluțiile prin care medicii își pot sprijini mai eficient pacienții. Specialiștii au analizat faptul că normalizarea valorilor tensionale, lipsa simptomelor, teama de efecte adverse, programul aglomerat sau dificultatea de a accepta un diagnostic nou pot deveni obstacole care determină pacienții să întrerupă tratamentul pentru hipertensiunea arterială, o afecțiune cronică ce necesită management pe termen lung. Webinarul „Hipertensiunea arterială: cum transformăm tratamentul prescris în rezultate reale” a fost organizat pe 20 octombrie în cadrul seriei „Acces și aderență la tratament”, inițiată de Oameni și Companii și platforma MedicalManager.
Invitatele sesiunii au fost dr. Ioana Daha, medic primar cardiologie și medicină internă la Spitalul Clinic Colentina și șef de lucrări la UMFL „Carol Davila”, dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, și psihologul Oana Cueșdeanu, specialist și supervizor în psihologie clinică. Dezbaterile au vizat perspectiva clinică asupra controlului hipertensiunii, mecanismele psihologice ce influențează comportamentul pacientului și necesitatea unei relații terapeutice bazate pe încredere și parteneriat.
Dr. Ioana Daha a subliniat că normalizarea tensiunii arteriale trebuie privită ca un succes terapeutic, nu ca o vindecare. Medicul cardiolog a explicat că hipertensiunea arterială este o boală cronică, iar valorile tensionale se normalizează tocmai datorită administrării tratamentului, motiv pentru care acesta nu trebuie tratat ca o afecțiune acută, finită în timp. Obținerea unor valori normale reprezintă un obiectiv al terapiei, nu un motiv pentru întreruperea acesteia, deoarece modificarea schemei fără recomandarea medicului poate compromite beneficiile obținute.
Dr. Ioana Daha a precizat că mai puțin de jumătate dintre pacienții tratați ating țintele terapeutice și o proporție importantă dintre cei care încep terapia antihipertensivă o întrerup în primul an. Aceasta a insistat că controlul tensiunii depinde în mod critic de aderența și constanta pacientului în respectarea dozei și formei prescrise.
Un alt subiect abordat a fost importanța măsurării corecte a tensiunii arteriale și a monitorizării la domiciliu. Potrivit dr. Daha, evaluarea controlului tensional poate fi influențată de poziția corpului, dimensiunea manșetei, lipsa repausului, consumul recent de cafea sau activitatea fizică, fiind necesară uneori confirmarea valorilor în afara cabinetului medical. Medicul a insistat ca pacienții să fie învățați să utilizeze corect tensiometrul și să urmărească evoluția valorilor, comunicându-le totodată ținta terapeutică pentru a-i implica în propria îngrijire.
Aderența scăzută a fost identificată ca o cauză posibilă a lipsei controlului tensional. Dr. Ioana Daha a menționat că numărul mare de comprimate, costurile, teama de reacții adverse și dificultățile de acces pot duce la administrarea incorectă a tratamentului. Simplificarea schemei terapeutice prin combinații fixe poate facilita respectarea recomandărilor acolo unde este potrivit clinic. Medicul a subliniat importanța unei discuții deschise despre reacțiile adverse pentru a evita deciziile unilaterale ale pacientului, definind aderența la terapie ca fiind „veriga slabă” în gestionarea bolilor cronice. Educația pacientului, începută încă de la primele consultații prin explicarea beneficiilor și consecințelor lipsei de control, este esențială pentru o relație terapeutică solidă.
Dr. Daciana Toma a abordat dificultățile specifice medicinei de familie în gestionarea pacienților cu hipertensiune. Medicul a menționat probleme precum absența de la controale, programul profesional aglomerat al pacienților sau tendința acestora de a minimaliza simptomele atunci când se simt bine.
Pentru a ilustra provocările de comunicare, dr. Toma a prezentat cazul ipotetic al unui manager de 48 de ani care nu mai vizitase cabinetul de doi ani și nu considera valorile tensionale crescute ca fiind o problemă. Discuția a evidențiat necesitatea de a explora temerile și disponibilitatea pacientului în locul unei abordări bazate strict pe prescripție.
Implicarea pacientului și stabilirea unor obiective realiste au fost recomandate pentru succesul terapeutic. În loc de schimbări bruște, se recomandă identificarea primelor măsuri sustenabile, alături de monitorizare constantă și reevaluări medicale periodice. Dr. Daciana Toma a precizat că riscul de nonaderență trebuie reevaluat permanent, chiar și la pacienții care par a urma recomandările. În condițiile timpului redus din cabinet, comunicarea trebuie să fie clară și structurată.
Psihologul Oana Cueșdeanu a discutat despre rolul relației de încredere în aderența la tratament. Aceasta a explicat că programul încărcat și nevoia de control pot face ca sănătatea să devină secundară, ducând la ignorarea semnalelor organismului sau amânarea investigațiilor. Psihologul a descris mecanismul prin care atenția axată pe productivitate și muncă determină unii pacienți să ignore propria stare de sănătate.
De asemenea, diagnosticul poate genera anxietate, iar modul în care medicul comunică informația influențează disponibilitatea pacientului de a colabora. Oana Cueșdeanu a recomandat transmiterea riscurilor într-un limbaj realist, fără a fi „supercatastrofizant”, pentru a ajuta pacientul la conștientizare fără a genera panică.
Adaptarea recomandărilor la viața reală a pacientului este esențială pentru respectarea acestora. Pentru pacienții ocupați, s-a sugerat construirea unui plan simplu de monitorizare a tensiunii, incluzând momente clare pentru măsurători și observarea factorilor de stres, somnului, alimentației și consumului de cafea sau alcool. Utilizarea instrumentelor de organizare, precum o fișă de monitorizare sau un „tablou de control al sănătății”, poate ajuta pacienții să transforme recomandările generale în acțiuni concrete.
Relația terapeutică poate fi consolidată prin ascultare, contact vizual și disponibilitatea de a răspunde la întrebări, parteneriatul și încrederea fiind cheile aderenței pe termen lung.
Au fost formulate câteva recomandări finale pentru pacienții cu hipertensiune arterială. Pacienții sunt îndemnați să își cunoască valorile tensiunii, colesterolului și glicemiei, să participe activ la consultații și să vadă medicul ca pe un partener. Mesajul central a fost reiterat: valorile normale ale tensiunii nu sunt un motiv pentru oprirea tratamentului, iar orice modificare trebuie discutată cu medicul.
Succesul terapeutic depinde de triada formată din un pacient informat, un medic care ascultă și o relație de îngrijire bazată pe continuitate. Tratamentul devine un rezultat durabil doar atunci când este înțeles, urmat și reevaluat în timp.
Webinarul face parte din programul „Acces și aderență la tratament”, care urmărește dezvoltarea unei comunități profesionale multidisciplinare pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice la nivel național. Programul este dezvoltat de Oameni și Companii împreună cu Cencora, Farmaciile Alphega și Rețeaua de Sănătate Regina Maria, fiind promovat prin platformele MedicalManager.ro, CASPA.ro, RoDiabet.ro și FarmaciaViitorului.ro.
Comunitatea Acces și Aderență la Tratament reunește peste 15.000 de medici din diverse specializări, concentrându-se pe comunicarea medic-pacient și schimbul de bune practici. Ecosistemul Oameni și Companii include 150.000 de persoane din 50 de domenii și roluri, operând 15 platforme digitale cu aproximativ 20.000 de participări anuale la evenimente.