Administrarea prelungită de Paxlovid nu îmbunătățește simptomele COVID de lungă durată

Administrarea prelungită a medicamentului Paxlovid nu a îmbunătățit simptomele COVID de lungă durată în comparație cu schema de control, conform unui studiu clinic efectuat pe 959 de adulți. Cercetarea, publicată la 31 august 2026 în The Lancet Infectious Diseases și prezentată de National Institutes of Health (NIH), face parte din programul american RECOVER, dedicat studiului afecțiunilor persistente post-infecție.

Participanții, recrutați din 69 de centre din SUA, au fost grupați în funcție de simptomele dominante: intoleranță la efort, dereglări ale ritmului cardiac sau controlului tensiunii, precum și dificultăți de concentrare și gândire. Cercetătorii au comparat aleatoriu scheme de tratament cu nirmatrelvir/ritonavir administrate timp de 15 sau 25 de zile față de o schemă compusă din ritonavir și placebo. Rezultatele au arătat că simptomele s-au îmbunătățit într-un ritm similar între grupuri, nirmatrelvirul nedemonstrând un beneficiu suplimentar pentru niciuna dintre cele trei categorii analizate.

Rezultatele vizează strict tratamentul COVID de lungă durată și nu evaluează eficacitatea Paxlovid în faza acută a infecției. Deși o ipoteză a fost ca persistența virusului să răspundă la antivirale, eșecul acestei intervenții specifice nu exclude alte mecanisme propuse pentru afecțiune sau alte opțiuni de tratament. Lindsey Baden a explicat în prezentarea NIH că studiul a permis o mai bună caracterizare și măsurare a simptomelor suferite de pacienți.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă ca îngrijirea pacienților să fie adaptată individual, prioritizând manifestările care afectează cel mai mult viața cotidiană. Planurile de recuperare trebuie calibrate în funcție de toleranța pacientului, deoarece unele persoane pot experimenta „indispoziție post-efort” — o agravare a simptomelor care apare la 12-48 de ore după o activitate fizică sau mentală redusă și poate persista zile sau săptămâni.