AI în medicină: Între avansul global de la Harvard și realitățile sistemului medical românesc

Conf. univ. dr. Alexandru Nechifor, medic și cadru universitar, a participat la Health Link, o întâlnire de elită organizată la Harvard Medical School, care a reunit peste 100 de specialiști din întreaga lume.

În cadrul unei analize privind implementarea inteligenței artificiale în medicină, dr. Nechifor a evidențiat contrastul dintre promisiunile tehnologice globale și realitatea infrastructurii din spitalele românești. Întrebat despre elementele care diferențiază medicina de la Harvard și rolul AI, medicul a afirmat că viitorul domeniului este deja definit de algoritmi, imagistică de precizie și capacități de detecție a patologiilor în stadii incipiente, acolo unde protocoalele clasice sau vigilența umană pot fi insuficiente. Dr. Nechifor a subliniat că viitorul medicinei se scrie deja cu algoritmi, imagistică de precizie și inteligență artificială capabilă să detecteze patologii în stări incipiente, acolo unde ochiul uman sau protocoalele clasice obosesc.

Acesta a remarcat un contrast semnificativ cu sistemul medical din România, unde discuțiile despre AI sunt adesea percepute ca science-fiction din cauza birocrației bazate pe hârtie, a spitalelor prost echipate și a lipsei educației pentru prevenție.

Referitor la aplicațiile concrete ale AI, medicul a menționat impactul major în oncologia predictivă și detecția precoce, bazându-se pe studii publicate în reviste precum Nature sau Nature Genetics. Dr. Nechifor a precizat că există schimbări care salvează vieți în prezent, susținute de cercetări publicate în Nature și Nature Genetics.

În oncologia predictivă, AI-ul permite analiza imagisticii medicale (mamografii, RMN-uri, tomografii) și a markerilor moleculari înainte ca masa tumorală să fie vizibilă clinic. Algoritmi testați în centre de excelență au demonstrat o rată de detecție precoce pentru cancere agressive (sân, pulmonar sau pancreatic) superioară vigilenței umane medii în timpul turelor de noapte, ceea ce poate crește rata de vindecare spre 100% prin evitarea tratamentelor mutilante.

În ceea ce privește bolile rare și mutațiile genetice, un studiu din Nature Genetics a arătat capacitatea unui algoritm de a analiza date genomice de la sute de mii de pacienți, identificând mutații cauzatoare de boli grave ratate anterior de medicina clasică.

În cardiologia predictivă, un studiu publicat în Nature a indicat faptul că algoritmii antrenați pe peste un milion de scanări cardiace pot depista patologii latente cu precizie ridicată.

De asemenea, modelele de recunoaștere a limbajului natural au redus erorile administrative în spitalele occidentale prin preluarea sarcinilor de secretariat. Dr. Nechifor a descris acest lucru ca fiind o utopie în România, unde medicii petrec o parte semnificativă din timp tastând în sisteme informatice greoaie.

Analizând impactul pentru pacienții români, medicul a subliniat că AI-ul poate face diferența între viață și tragedie, în special în contextul diagnosticele puse tardiv în oncologie sau la urgențe.

Dr. Nechifor a punctat că problema nu este capacitatea tehnologică a AI-ului, ci capacitatea sistemului din România de a depăși mediocritatea birocratică pentru a implementa aceste soluții. Acesta a comparat digitalizarea actuală a sistemului românesc cu o mașină veche pe o autostradă unde alții utilizează trenuri de mare viteză, menționând instabilitatea serverelor.

Referitor la teama că roboții vor înlocui medicii, dr. Nechifor a considerat aceasta o problemă falsă, identificând riscurile reale în etica și politica sanitară.

Printre pericolele identificate se numără inegalitatea de acces, existând riscul creării unei medicine pe două viteze dacă tehnologia rămâne accesibilă doar clinicilor private de top sau centrelor din Occident.

Un alt risc major este pierderea umanității actului medical, medicul precizând că un algoritm oferă precizie, dar nu empatie, aspect esențial în comunicarea diagnosticele grave.

De asemenea, dr. Nechifor a avertizat împotriva iluziei că AI-ul este un panaceu, afirmând că fără date curate, un sistem de sănătate primară funcțional și o cultură a prevenției, AI-ul va rămâne doar un gadget scump.

În concluzie, medicul a declarat că, deși AI-ul nu va rezolva imediat problemele de sistem, are datoria morală de a forma tinerii să utilizeze aceste instrumente etic și eficient pentru binele pacientului.