Alexandru Rogobete acuză Guvernul Bolojan de datorii de 30 de miliarde de lei la Ministerul Sănătății

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a respins acuzațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, privind existența a 30 de miliarde de lei în facturi neplătite și un „dezastru” în sistem, solicitând dovezi verificabile pentru aceste afirmații. Moldovan a subliniat pe Facebook că acuzațiile privind „cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani” sau „greaua moștenire” trebuie susținute prin cifre clare și comparații între competența actuală și cea anterioară. Acesta a considerat necesară clarificarea sumelor care reprezintă plăți întârziate față de fondurile necesare pentru lunile următoare. Fostul oficial a precizat că banii necesari pentru cheltuielile viitoare nu sunt identici cu facturile scadente, menționând că o factură cu termen de plată neexpirat nu constituie o restanță.

According to the data provided by Moldovan, at the end of 2024, there were 1.4 billion lei in outstanding payments for medical services and medicines, and over 4 billion lei in arrears for medical leaves, some overdue by 2-3 years. Acesta a afirmat că la finalul anului 2025 și la sfârșitul lunii septembrie 2026, aceste restanțe erau zero, precizând că în 2025 CNAS a efectuat plăți de 84,4 miliarde de lei, cu o creștere de 14,83% față de 2024.

În ceea ce privește bugetul pentru 2026, Horațiu Moldovan a menționat că, deși propunerea inițială a fost de 97,08 miliarde de lei, Parlamentul a aprobat 82,79 miliarde de lei. Ulterior, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei (6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale), bazată pe eficientizarea cheltuielilor, nu pe tăieri. Suma suplimentară solicitată a fost destinată acoperirii cheltuielilor necesare pentru ca plățile să fie la zi la finalul anului 2026. Moldovan a subliniat că acești 11 miliarde de lei nu reprezintă plăți întârziate și nu sunt echivalenți cu suma de 30 de miliarde invocată de ministru. El a menționat că, deși plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni în majoritatea județelor, problema nu este complet rezolvată, dar nu poate fi numită „dezastru” comparativ cu finalul anului 2024.

Fostul președinte CNAS a îndemnat oamenii de stat să găsească soluții în loc să se plângă sau să panicheze pacienții. Acesta a reiterat faptul că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete distincte, sugerând că confuzia între acestea indică o lipsă de cunoaștere a sistemului. Referitor la suma de 30 de miliarde de lei, Moldovan a cerut detalii despre cine are de plată, către cine, pentru ce și cum s-a ajuns la acest total. De asemenea, a solicitat dovezi și publicarea facturilor în cazul în care acestea ar fi fost ascunse pentru a reduce artificial deficitul bugetar.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri că nepriceperea și incompetența administrativă a fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au generat cea mai mare criză în cadrul programelor naționale. În răspuns criticilor fostului premier Ilie Bolojan, Rogobete a afirmat că acesta este un om fără viziune, care nu înțelege sistemul de sănătate.

Alexandru Rogobete a precizat la Europa FM că decembrie 2025 a reprezentat primul an din ultimul deceniu în care CNAS a închis exercițiul fără datorii către farmacii și furnizorii din programele naționale, însă acestea au început să se acumuleze din martie. Ministrul a explicat că bugetul CNAS fusese aprobat încă de la începutul perioadei respective. Rogobete a menționat existența unui deficit financiar la finalul anului pentru anumite programe, subliniind că s-a bazat pe o rectificare bugetară care ar fi trebuit efectuată în septembrie în condiții optime. Acesta a reiterat că criza din programele naționale a fost cauzată de incompetența administrativă a fostului președinte CNAS.

Deși a recunoscut existența unor blocaje punctuale și discontinuități de aprovizionare în domenii restrânse, ministrul a afirmat că nu s-a mai asistat de mult timp la o criză generală la nivel național în programele majore de oncologie, pediatrie și boli cardiovasculare. Pentru a corecta erorile administrative și fiscal-bugetare recente și a asigura accesul fluid al pacienților la medicamente, Alexandru Rogobete a stabilit ca obiectiv realizarea unui audit financiar la CNAS.

Referitor la acuzațiile lui Ilie Bolojan privind lăsarea deliberată a serviciilor de urgență fără fonduri, ministrul Sănătății a respins aceste afirmații. Alexandru Rogobete a declarat că dispune de cifre care îl contrazic pe fostul premier, menționând un conflict anterior apărut atunci când Ilie Bolojan i-a cerut să reducă cheltuielile de personal cu 10% sau să concedieze 10% din angajați pentru a face economii, în timp ce gărzile medicilor sunt plătite la valorile din 2018. Ministrul a mai criticat lipsa de reforme reale a fostului premier, susținând că acesta s-a limitat la a tăia costuri, lucru pe care l-ar fi putut face oricine în fruntea Guvernului.