Antibioticele administrate în copilărie sunt asociate cu un risc crescut de sindrom al intestinului iritabil la maturitate
Un studiu realizat pe o cohortă suedeză sugerează o legătură între numărul de prescripții de antibiotice primite în copilărie și adolescență și apariția sindromului intestinului iritabil la vârsta de 24 de ani.
Expunerea la antibiotice în perioada copilăriei și adolescenței ar putea fi legată de o probabilitate mai mare de a dezvolta sindromul intestinului iritabil (SII) la vârsta adultă timpurie. Conform unui studiu prezentat în cadrul UEG Week 2026, persoanele care au primit antibiotice aveau un risc de aproximativ 1,5 ori mai mare de a prezenta această afecțiune la 24 de ani comparativ cu cele fără prescripții înregistrate.
Cercetarea a analizat datele a 2.853 de participanți din cohorta suedeză de nașteri BAMSE, utilizând Registrul suedez al medicamentelor prescrise pentru a urmări tratamentele începând din 2005, când subiecții aveau între 9 și 11 ani. La evaluarea de la 24 de ani, 10% dintre participanți sufereau de SII, dintre care 79,4% au fost femei. Datele arată că 87,8% dintre persoanele cu SII primiseră cel puțin o prescripție de antibiotice, față de 80,2% în grupul fără sindrom.
Studiul a evidențiat o tendință statistică semnificativă: riscul de a prezenta SII a crescut odată cu numărul de prescripții. Comparativ cu persoanele fără antibiotice, probabilitatea a fost de aproximativ 1,3 ori mai mare pentru o sau două prescripții, 1,6 ori mai mare pentru trei până la cinci prescripții și 1,7 ori mai mare pentru șase sau mai multe prescripții.
Analiza pe clase de medicamente a indicat asocieri semnificative pentru tetracicline, cu o probabilitate de aproximativ 1,4 ori mai mare de SII, și pentru cefalosporine. În cazul cefalosporinelor, riscul a fost de aproximativ șase ori mai mare pentru persoanele cu cel puțin trei prescripții, însă cercetătorii avertizează că această estimare prezintă o incertitudine considerabilă datorită intervalului de încredere larg (între 1,9 și 18,8).
Dr. Jessica Sjölund, autoarea principală, sugerează că modificările microbiomului intestinal provocate de antibiotice, care pot persista ani de zile și pot fi accentuate de administrări repetate, ar putea explica această asociere. Totuși, studiul nu a investigat direct mecanismele biologice, iar rezultatele reprezintă o corelație statistică, nu o dovadă de cauzalitate, existând alți factori precum infecțiile treatate sau variabile psihologice care pot influența rezultatul.
Autorii subliniază că aceste concluzii nu reprezintă un motiv pentru a refuza antibioticele atunci când acestea sunt necesare medical, ci mai degrabă un argument pentru prudență și evitarea utilizării inutile a acestora.