Asociațiile de pacienți solicită eliminarea limitărilor la investigațiile medicale pentru bolile cronice

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) s-a alăturat apelului asociațiilor de pacienți adresat Guvernului, susținând că accesul la investigațiile de monitorizare trebuie să fie determinat de recomandarea medicului, nu de o limită administrativă. Reprezentanții PALMED au subliniat că rolul furnizorilor este de a confirma realitatea problemei descrise de pacienți și de a contribui la rezolvarea acesteia. Furnizorii au semnalizat Ministerului Sănătății și CNAS încă din primele luni ale anului situațiile în care pacienții nu mai pot primi o nouă investigație decontată în același an, chiar și atunci când medicul specialist o consideră necesară, regula fiind aplicată identic indiferent de evoluția bolii.

La 22 aprilie 2026, Ministerul Sănătății publicase în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea art. IX alin. (5) din OUG nr. 44/2022. Acesta prevedea eliminarea limitei de o singură investigație pe an pentru pacienții cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice și boli rare, nota de fundamentare recunoscând că limitarea nu corespunde necesităților clinice și a generat disfuncționalități majore. Deși proiectul nu a fost adoptat, președintele PALMED a exprimat convingerea că demersul poate fi finalizat rapid, având în vedere că Alexandru Rogobete conduce din nou Ministerul Sănătății. Referitor la aspectele economice, ministrul Sănătății a argumentat în aprilie că reducerea investigațiilor nu reduce costurile, ci doar le amână și le face mai mari. Furnizorii confirmă că o investigație de monitorizare amânată revine ulterior într-o formă mai costisitoare atât pentru pacient, cât și pentru bugetul de sănătate.

Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a declarat că, deși respectă nevoia de disciplină bugetară, o regulă care limitează investigațiile contrare recomandării medicului nu face sistemul mai eficient, ci doar amână îngrijirea necesară. Consensul politic privind tema este evidențiat prin adoptarea propunerii legislative de către Senat la 12 octombrie, cu 106 voturi pentru, fără abțineri sau voturi împotrivă din partea tuturor grupurilor parlamentare. PALMED consideră că ordonanța de urgență reprezintă instrumentul cu cele mai rapide efecte în acest context. Cristian Hotoboc a mai adăugat că cererea asociațiilor de pacienți este legitimă și susținută pe deplin, fiind deja pregătită soluția de către Ministerul Sănătății și capacitatea de aplicare de către furnizori, apelând la prioritate din partea noului Guvern.

Apelul comun a fost semnat de 13 dintre cele mai mari asociații de pacienți din țară, inclusiv APAN, APAA, APAH-RO, COPAC, UNOPA și Alianța Națională pentru Boli Rare. Pe lângă semnatarii menționați anterior, apelul a fost susținut de Rozalina Lăpădatu (APAA), Alina Comănescu (Asociația Sănătate pentru Comunitate), Otilia Stanga (ARPID), Rodica Molnar (ASCOTID), Simona Tănase (Asociația Învingătorii Sclerozei Multiple), Ștefan Răduț (Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă), Adriana Harja (Asociația Națională Miastenia Gravis România) și Andrei Huțanu (Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania). Eduard Pletea avertizează că imposibilitatea financiară de a accesa monitorizarea periodică va transforma acești pacienți într-un cost permanent pentru societate, deoarece un sistem care refuză evaluările regulate îi condamnă pe bolnavi la o dependență definitivă de stat.

Eduard Pletea, președintele APAN România, precizează că plafonarea a generat un haos financiar pentru pacienții cu scleroză multiplă, aceștia plătind din buzunar între 1.500 și 2.000 de lei pentru segmentele suplimentare. El subliniază că, în contextul în care 42% dintre acești bolnavi au un venit lunar sub 4.000 de lei, iar 18% sub 2.000 de lei, mulți riscă să renunțe la monitorizare pentru a prioritiza cheltuielile domestice precum lumina și gazul. Sunt peste 10.000 de români afectați de scleroză multiplă, unii dintre aceștia parcurgând sute de kilometri pentru a accesa tratamentul.

Dificultăți similare sunt raportate de pacienții cu hepatite cronice (B, C, Delta) sau steatoză hepatică (MASLD), monitorizarea acestora fiind blocată în birocrația Caselor Județene din lipsa unui program național gestionat de Ministerul Sănătății. Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), denunță birocrația excesivă, menționând că pacienții trebuie să obțină trimiteri separate pentru gastroenterologie (pentru FibroScan) și pentru infecțioase (pentru viremie). Ea oferă exemplul județului Brașov, unde viremia gratuită este disponibilă într-un singur spital.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat în aprilie 2026, în contextul proiectului de ordonanță de urgență, că „viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”.

Organizațiile subliniază că accesul la sănătate devine dependent de posibilitățile financiare ale pacienților atunci când investigațiile recomandate pot fi realizate la timp doar prin plată directă.