Asociere între terapia hormonală cu estrogen și scăderea riscului de demență la femei

O analiză publicată în Neurology sugerează că terapia hormonală cu estrogen este asociată cu un risc mai mic de demență și modificări cerebrale specifice bolii Alzheimer, însă cercetătorii avertizează că nu este demonstrată o relație de cauzalitate.
O analiză publicată în Neurology indică o asociere între utilizarea terapiei hormonale cu estrogen și un risc redus de demență, precum și o incidență mai mică a modificărilor cerebrale specifice bolii Alzheimer. Cercetătorii subliniază însă că studiul evidențiază o corelație, nu o relație de cauză și efect, precizând că rezultatele nu demonstrează faptul că terapia hormonală previne demența și nu pot fi aplicate automat practicii medicale actuale.
Studiul a analizat datele a 21.462 de femei, cu o vârstă medie de aproximativ 71 de ani la începutul monitorizării. Dintre acestea, 1.953 au urmat o terapie hormonală cu estrogen administrat fără progestativ, în timp ce 19.509 nu au utilizat acest tratament. Analizele post-mortem au revelat că 18% dintre femeile care au utilizat terapia hormonală nu prezentau semne de Alzheimer, față de 10% în grupul fără tratament. De asemenea, modificările majore asociate bolii — plăcile de beta-amiloid, acumulările de proteină tau și plăcile neuritice — au fost prezente la 40% dintre utilizatoarele terapiei, comparativ cu 51% dintre cele care nu au urmat-o.
După ajustarea datelor pentru factori precum vârsta, educația, rasa, predispoziția genetică și hipertensiunea arterială, utilizarea terapiei hormonale s-a asociat cu o reducere de 35% a odds-urilor pentru prezența semnelor bolii Alzheimer la autopsie. Biomarkerii din sânge și lichidul cefalorahidian au indicat, de asemenea, o acumulare mai mică de amiloid în creier. Din punct de vedere clinic, terapia s-a asociat cu un risc cu 39% mai mic de diagnostic de demență, precum și cu o incidență redusă a problemelor de memorie și a declinului capacității de a desfășura activitățile zilnice.
Jennifer Bruno, autorul studiului și cercetător la Stanford Medicine, a explicat că rezultatele sunt informative, dar s-ar putea să nu fie aplicabile standardelor actuale, deoarece femeile analizate au început tratamentul, în medie, după vârsta de 70 de ani. Aceasta diferă semnificativ de practica medicală curentă, unde terapia hormonală pentru menopauză se începe, de regulă, în jurul vârstei de 40-50 de ani. În prezent, prescripția de estrogen fără progestativ este rezervată femeilor care au suferit histerectomie, pentru a proteja mucoasa uterină în cazul celor care au uterul intact.
Cercetătorii au concluzionat că studiul nu modifică recomandările actuale privind terapia hormonală pentru menopauză, prevenirea demenței neconstituind, în acest moment, un motiv independent pentru începerea tratamentului. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina influența tipului de hormoni, a duratei terapiei și a momentului inițierii acestora asupra riscului de demență.
Surse
- Categorii:
- Entități: