Avertismentul medicului dermatolog privind utilizarea AI pentru autodiagnosticare

Prof. univ. dr. Olga Simionescu a avertizat că inteligența artificială poate produce erori atunci când este utilizată pentru diagnosticarea diverselor afecțiuni medicale.

În cadrul emisiunii Academia de Sănătate, prof. univ. dr. Olga Simionescu, medic primar dermatovenerolog, și acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu au analizat utilizarea AI în dermatologie, în special pentru tratarea și diagnosticarea acneei la distanță. Medicul a subliniat că evaluarea unei imagini este insuficientă, fiind necesare discuții cu pacientul și investigații suplimentare, deoarece acneea poate avea cauze hormonale sau alte probleme de sănătate asociate.

Acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu a menționat că compania Nolla Health din Statele Unite, activă în principal în Utah, reprezintă un punct de cotitură în medicină prin subdiviziunea Nolla DERM. Prin acest sistem, diagnosticul se stabilește la distanță pe baza unei analize de imagine realizate de AI, urmată de formularea unui diagnostic și transmiterea unei prescripții medicale valide către pacientul care rămâne acasă.

Prof. univ. dr. Olga Simionescu a precizat că aprobarea autorităților din statul Utah pentru această companie se aplică doar formelor ușoare sau moderate de acnee, fiind o alternativă pentru pacienții care nu puteau accesa un dermatolog. Ea a menționat că sistemul nu este aprobat de FDA și că, inițial, răspunsurile aplicației erau validate de dermatologi, fiind interzisă utilizarea sa pentru formele severe de acnee. Medicul a stabilit o diferență între abordarea AI și cea umană, afirmând că în timp ce AI-ul analizează o imagine, medicul „vede o poveste”, putând identifica probleme hormonale sau alte cauze de sănătate în spatele unei acnee.

Deși AI-ul poate identifica acneea din fotografii, prof. univ. dr. Olga Simionescu a insistat că acesta nu poate înlocui complet medicul dermatolog. Tratamentul variază în funcție de gravitatea bolii, iar în cazurile severe acesta poate dura un an, necesitând monitorizarea constantă a pacientului de către un medic. Inteligența artificială este văzută ca o soluție utilă pentru persoanele care nu au acces la un specialist, dar nu ca un substitut complet pentru medic.

În ceea ce privește datele colectate, sistemul utilizează câteva date biometrice și fotografia pacientului pentru a clasifica acneea în non-inflamatorie sau inflamatorie, și în gradele ușoară, moderată ori severă. Formele moderate spre severe necesită obligatoriu terapie sistemică (pastile). Prof. dr. Simionescu a avertizat că terapiile sistemice au rapoarte beneficiu-risc și contraindicații, însă pacienții, în special adolescenții, pot fi atrași de simplitatea unei creme primite online fără a cunoaște complexitatea gestionării tratamentului. Medicul a subliniat importanța relației dintre pacient și medic pentru a asigura complianța la tratament, în special în cazurile severe care necesită follow-up pe perioade lungi.

Deși se estimează peste 5 milioane de cazuri noi anual și acneea nu este întotdeauna considerată o boală, aceasta devine problematică atunci când afectează stima de sine sau provoacă cicatrici, moment în care intervenția unui specialist care examinează pacientul în 3D este esențială. Prof. univ. dr. Olga Simionescu a menționat că primește frecvent solicitări de diagnostic și tratament prin WhatsApp pe baza unor fotografii, însă a precizat că unele boli cronice nu pot fi evaluate fără date anamnezice.

Ca exemplu de eroare, medicul a povestit că AI-ul a clasificat o leziune a pielii a sa — despre care știa că era un angiom — ca fiind suspectă de cancer. „Astă-vară am avut și eu un angiom, mi s-a trombozat, l-am scos cu laserul, mi-am pus pe AI leziunea și mi-a zis că sunt foarte suspectă de un cancer”, a declarat aceasta, ridicând problema responsabilității în cazul în care un pacient ar fi urmat un diagnostic eronat. După ce a prezentat AI-ului rezultatul examenului histopatologic care confirma absența cancerului, sistemul a răspuns că „îi pare rău că el nu a văzut corespunzător”. Prof. dr. Simionescu a concluzionat că, în cazul ei, a ales o metodă de tratament care nu a lăsat urme, în timp ce metoda sugerată de AI ar fi putut fi invazivă.