Biopsia ar putea declanșa regresia unui cancer de țesuturi moi la o pacientă din Wisconsin
Un caz rar documentat de dispărere a unui mixofibrosarcom fără tratament activ, posibil ca urmare a activării sistemului imunitar după biopsie.
Cercetătorii de la Marshfield Clinic Health System din Wisconsin, Statele Unite, au documentat un caz excepțional de regresie spontană a unui cancer de țesuturi moi, fără intervenție terapeutică specifică înainte de dispariția tumorii. Pacienta, prezentată la consult cu o umflătură dureroasă pe braț, a fost diagnosticată cu mixofibrosarcom, o formă rară de sarcom cu potențial de metastazare. După procedura de biopsie, tumora a început să se micșoreze semnificativ, iar ulterior a dispărut complet, conform examenelor anatomopatologice.
„Avea o evoluție rapidă, îi provoca durere și disconfort; era îngrijorată”, a declarat dr. Rohit Sharma, oncologul coordonator al cazului. Medicii au prelevat probe prin biopsie cu ac și aspirație cu ac fin, marcând zona pentru intervenția chirurgicală programată. Două săptămâni mai târziu, la momentul extirpării, s-a constatat dispariția fizică a formațiunii. Analiza țesutului excizat din zona marcată nu a identificat nicio celulă canceroasă reziduală. La un an de la operație, nu existau semne de recidivă.
Regresia spontană, definită ca dispariția parțială sau completă a unei tumori fără tratament eficient, este un fenomen cunoscut din anii 1950. Estimările inițiale ale chirurgilor americani Tilden Everson și Warren Cole indicau o frecvență de aproximativ 1 caz la 60.000-100.000 de pacienți cu cancer, cifre revizuite ulterior către 1 caz la 140.000, deși subraportarea dificil este de stabilit o incidență exactă. Fenomenul este documentat mai des în carcinoma renală, melanom, limfoame și leucemii, fiind excepțional de rar în cazul sarcoamelor de țesuturi moi.
O analiză sistematică publicată în revista Cureus a identificat 32 de cazuri de regresie spontană a sarcoamelor, dintre care opt au survenit după biopsie, jumătate fiind regresiuni complete. Un caz similar a fost raportat în 2019 de o echipă japoneză de la National Defense Medical College, în Tokyo, pe un bărbat de 62 de ani cu mixofibrosarcom de coapsă, unde mecanismul propus a fost tot activarea imună.
Specialiștii considera că introducerea acului de biopsie a declanșat o reacție imunitară. Potrivit ipotezei echipei americane, acul distruge o parte din celulele tumorale, care eliberează semnale inflamatorii și antigene tumorale. Acestea pot activa limfocitele T, determinând atacul asupra restului celulelor canceroase. „Este remarcabil. Indică, într-adevăr, un fel de activare imună... pentru că efectele asupra creșterii tumorale au fost extrem de rapide”, a observat Toby Lawrence, cercetător la Centrul de Imunologie Marseille-Luminy din Franța, care nu a fost implicat în caz.
Mecanismul exact rămâne necunoscut și este considerat ipotetic. Cercetătorii subliniază că dispariția vizibilă a unei tumori nu exclude prezența reziduală a celulelor canceroase, motiv pentru care intervenția chirurgicală recomandată nu poate fi ignorată. Totuși, cazul sugerează potențialul de a valorifica acest răspuns imun pentru dezvoltarea unor terapii viitoare. Caetano Reis e Sousa de la Francis Crick Institute a menționat că înțelegerea acestui mecanism ar putea duce la medicamente care produc același efect.