CallDoc

Boala Crohn ar putea fi depistată cu până la 10 ani înainte de diagnostic printr-o analiză de sânge

CallDoc
Boala Crohn ar putea fi depistată cu până la 10 ani înainte de diagnostic printr-o analiză de sânge

Un studiu recent, prezentat la congresul United European Gastroenterology Week, indică posibilitatea identificării riscului de boală Crohn prin biomarkeri serici cu un deceniu înainte de manifestările clinice.

O simplă analiză de sânge ar putea ajuta, în viitor, la identificarea persoanelor care riscă să dezvolte boala Crohn cu până la zece ani înainte de diagnostic, prin detectarea unor modificări ale răspunsului imunitar care apar anterior recunoașterii clinice a bolii. Rezultatele acestei cercetări au fost prezentate în octombrie 2026 la congresul United European Gastroenterology Week de la Barcelona, oferind noi perspective pentru diagnosticarea precoce a bolilor inflamatorii intestinale.

Specialiștii avertizează însă că metoda analizată este încă experimentală și nu reprezintă un test disponibil în laboratoarele medicale obișnuite.

Cercetarea a analizat aproximativ 2.000 de probe de sânge provenite de la 500 de persoane, dintre care 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, 200 au fost diagnosticate cu colită ulcerativă, iar 100 au format grupul de control. Probele au fost recoltate la diverse intervale, inclusiv cu aproximativ doi, patru și zece ani înainte de diagnostic.

Oamenii de știință au utilizat o tehnologie avansată pentru a examina reacțiile anticorpilor la aproximativ 357.000 de fragmente moleculare asociate sistemului imunitar, alimentelor, virusurilor și bacteriilor. Analiza a identificat 123.980 de anticorpi unici și modele distincte ale răspunsului imun la persoanele care urmau să dezvolte boli inflamatorii intestinale.

La pacienții care au dezvoltat ulterior boala Crohn, au fost identificate răspunsuri imunitare crescute împotriva flagelinei bacteriene și a unor herpesvirusuri, inclusiv virusul Epstein-Barr. Aceste reacții au fost mai evidente la participanții cu inflamație la nivelul ileonului (ultima porțiune a intestinului subțire) sau care au dezvoltat forme complicate ale bolii. Totodată, s-au observat modificări ale răspunsului imun față de anumite bacterii încapsulate.

În cazul colitei ulcerative, s-a identificat un profil diferit, caracterizat prin reacții împotriva unor microorganisme, virusuri și componente proprii ale organismului. Cercetătorii precizează că aceste constatări nu demonstrează faptul că virusurile respective provoacă boala Crohn, ci indică existența unor semnale imunitare asociate riscului de îmbolnăvire.

Pentru interpretarea datelor au fost folosite modele de învățare automată (inteligență artificială), care au analizat combinațiile de anticorpi pentru a diferenția persoanele cu risc de cele sănătoase. Modelul a obținut o valoare AUC de 0,90 pentru boala Crohn și de 0,84 pentru colita ulcerativă, AUC fiind un indicator statistic al capacității de discriminare între cele două categorii. De asemenea, cercetătorii au reușit să diferențieze persoanele care urmau să dezvolte forme complicate de boala Crohn, cu o valoare AUC de 0,85, precizându-se că acest rezultat nu înseamnă o precizie de predicție de 90%.

Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică ce poate afecta orice segment al tubului digestiv, fiind frecventă la nivelul colonului și al intestinului subțire. Simptomele caracteristice includ oboseala, scăderea neintenționată în greutate, dureri abdominale și diaree persistentă, putând apărea în formele severe abcese, fistule sau îngustări intestinale. Afecțiunea evoluează prin perioade de remisiune și activitate, iar tratamentele actuale vizează prevenirea complicațiilor, ameliorarea simptomelor și controlul inflamației.

Dr. Arno Bourgonje, autorul principal al cercetării, a declarat că identificarea profilurilor imunitare asociate formelor complicate înainte de apariția simptomelor este o descoperire importantă, urmând ca rezultatele să fie verificate în populații mai diverse și mai mari. Următoarele etape presupun stabilirea dacă metoda poate deveni un test accesibil și dacă identificarea precoce a riscului îmbunătățește rezultatele tratamentului. Deși analiza nu este disponibilă ca test obișnuit, descoperirea demonstrează că sistemul imunitar poate trimite semnale de avertizare cu mulți ani înainte de diagnostic, ceea ce ar putea conduce la strategii de intervenție și monitorizare mai timpurii.

Surse

Categorii: