Bolile prevenibile costă Uniunea Europeană aproape un trilion de euro anual

Principalele boli netransmisibile generează în Uniunea Europeană costuri medicale directe de aproximativ 500 de miliarde de euro anual, la care se adaugă pierderi de productivitate de peste 500 de miliarde de euro, ducând povara totală la aproape un trilion de euro pe an. Datele au fost prezentate de profesorul Andrzej Fal, președintele Societății poloneze de sănătate publică, în cadrul sesiunii „What Are We Losing? The Health and Economic Price of Ignoring Scientific Evidence”, parte a celei de-a 9-a ediții a Summit-ului pe teme de Tobacco Harm Reduction organizat online de SCOHRE între 28 și 30 septembrie 2026.

Andrzej Fal a susținut că o parte semnificativă a acestor costuri ar putea fi evitată prin prevenție și reducerea factorilor de risc modificabili, avertizând că lipsa investițiilor actuale creează un cerc vicios: venituri fiscale mai mici și resurse reduse pentru prevenția viitoare. Specialistul a contestat ideea că veniturile din accize și TVA ar compensa costurile fumatului, exemplificând cu Polonia, unde povara anuală a acestuia este estimată la circa 20-23 de miliarde de euro (90-92 de miliarde de zloți). Această sumă include tratamentele, spitalizările, costurile oncologice și cardiovasculare, dar și pierderi indirecte precum absenteismul, scăderea productivității, pensionările anticipate și mortalitatea prematură.

Expertul a evidențiat un paradox al sistemelor de sănătate, unde resurse masive sunt direcționate spre tratarea bolilor avansate, în timp ce programele de prevenție sunt subfinanțate, motivând acest lucru prin ciclurile electorale scurte care nu coincid cu beneficiile prevenirii, vizibile abia după 10-20 de ani. El a pledat pentru ca autoritățile locale să joace un rol mai activ în implementarea programelor, în timp ce autoritățile centrale ar trebui să stabilească standarde și praguri minime de finanțare.

În ceea ce privește produsele cu nicotină, profesorul polonez a insistat asupra distincției între reducerea riscurilor pentru adulții cu comportamente deja nocive și protecția tinerilor, reiterând principiul toleranței zero pentru accesul minorilor la aceste produse. Politicile eficiente ar trebui să combine educația, fiscalitatea și prevenția, luând în considerare diferențele de risc dintre produse și bazându-se pe cercetări suplimentare pentru evaluarea reducerii riscurilor pe termen lung.