Bugetul Sănătății suplimentat cu 8,3 miliarde de lei

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, a anunțat că, prin deblocarea a 10% din creditele de angajament și creditele bugetare alocate la recenta rectificare, instituția a asigurat fondurile necesare pentru acoperirea serviciilor medicale aferente lunii noiembrie. Aceasta a avertizat că sistemul sanitar rămâne vulnerabil în absența unei corelari stricte între scutirile de taxe și compensarea acestora de la bugetul de stat. Larisa Mezinu-Bălan a explicat că prioritatea imediată a fost transmiterea rapidă a banilor în teritoriu, imediat după ședința Consiliului de Administrație organizată în urma deciziei Guvernului. Președintele CNAS a precizat că deblocarea a 10% din fonduri permite acoperirea lunii noiembrie, exprimându-și speranța că o nouă rectificare va permite efectuarea punctuală a plăților pentru luna decembrie. Pentru a eficientiza plățile din luna noiembrie, angajații CNAS lucrează inclusiv în weekend pentru a emite acte adiționale pentru aproximativ 77.000 de furnizori, utilizatori și platforme informatice, proces care va fi repetat și pentru luna decembrie.

Alexandru Rogobete a precizat că cele 8,3 miliarde de lei reprezintă alocarea pentru prima rectificare bugetară. Secretarul de stat Alexandru Rogobete a detaliat distribuția fondurilor, reiterând alocarea de 7,1 miliarde de lei pentru CNAS și 1,2 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății.

Acest lucru a fost motivat de faptul că presiunea financiară din ultimele luni a creat dificultăți în funcționarea unor servicii medicale esențiale, fiind necesară realocarea temporară de resurse pentru a evita blocajele.

Fondurile de la buget vor susține punctual capitolele critice. Din aceștia, 100 de milioane de lei sunt destinate acțiunilor prioritare de sănătate. De asemenea, sunt alocate 115 milioane de lei suplimentare pentru investițiile în infrastructura spitalicească derulate în parteneriat cu Banca Mondială.

La nivelul CNAS, bugetul suplimentat este direcționat către toate programele naționale de sănătate pentru a asigura continuitatea terapiilor pentru pacienții cronici.

Ministrul a recunoscut că aceasta este doar prima etapă, mai urmând de acoperit 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale, sumă care urmează a fi asigurată la a doua rectificare, până la sfârșitul anului.

Legat de screeningul populației generale, Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că acesta nu poate fi susținut exclusiv din contribuții. Referitor la extinderea screeningului neonatal de la 3 la 22 de boli genetice rare, președintele CNAS a explicat limitele decontării testării în masă dintr-un buget de asigurări sociale. Larisa Mezinu-Bălan a susținut că nu este fezabil, conform standardelor europene, să se deconteze screeningul unei populații sănătoase dintr-un fond bazat pe contribuțiile asiguraților, deoarece acest lucru ar reprezenta un consum inutil de fonduri. În acest sens, strategia se concentrează pe testarea pacienților aflați la risc.

În primăvara anului curent, Alexandru Rogobete a lansat Registrul Național de Screening Neonatal, extindând programele de la 3 la 19 patologii. Dr. Cătălin Cîrstoveanu a subliniat că miza este detectarea precoce a bolilor pentru a evita efecte catastrofale asupra evoluției copiilor și mortalitatea.

CNAS a lansat un instrument informatic dedicat celor 16 programe naționale de sănătate curative, care gestionează bugete de 14,7 miliarde de lei pentru aproximativ 1,8 milioane de pacienți. Noul instrument permite pacienților, medicilor și jurnaliștilor să identifice unitățile medicale care oferă servicii în cadrul programelor, filtrând după furnizori și zone geografice, și să consulte statistici privind cheltuielile, numărul de beneficiari și costul mediu per pacient. Bugetul total de 14,7 miliarde de lei alocat în 2026 celor 16 programe curative reprezintă aproape o cincime din întregul buget pentru sănătate al CNAS. Larisa Mezinu-Bălan a declarat că facilitatea a fost creată pentru a ușura accesul pacienților la sprijinul medical și pentru a asigura transparența datelor, subliniind că scopul CNAS este garantarea șanselor de viață pentru asigurați, nu realizarea de economii. Dashboard-ul este accesibil pe site-ul cnas.ro, la secțiunea dedicată programelor naționale curative.

Se observă o presiune majoră pe decontările pentru bolile rare. Datele prezentate de președintele CNAS indică o accelerare a costurilor în aceste programe. În Programul Național de Boli Rare, numărul de pacienți s-a dublat, iar sumele decontate au crescut de până la patru ori, depășind pragul de 1,5 miliarde de lei (aproape 1,6 miliarde), datorită introducerii de molecule noi și medicamente orfane. Peste 50% din volumele de medicamente specifice sunt eliberate prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor. CNAS a finalizat structura celui de-al 17-lea program național, dedicat serviciilor de îngrijiri paliative în ambulatoriu și la domiciliu, aplicarea acestuia fiind condiționată de alocările bugetare pentru anul viitor.

Larisa Mezinu-Bălan a transmis un semnal de alarmă privind necesitatea ca statul să compenseze FNUASS pentru scutirile de taxe. Președintele CNAS a subliniat că medicina românească nu poate funcționa permanent prin intervenții excepționale de ultim moment, insistând pe disciplina financiară. Oficialul a precizat că dacă statul alege să scutească anumite categorii de persoane de la plata contribuției de sănătate, bugetul de stat trebuie să susțină FNUASS pentru a evita un deficit permanent și dependența de rectificări de urgență. Ponderea celor care plătesc efectiv contribuția a ajuns la aproximativ 53% din totalul asiguraților, față de 35% înainte de ajustările fiscale din vara anului 2025. Această creștere a asigurat plata la zi a furnizorilor (medici de familie, ambulatorii, spitale și farmacii) și recuperarea întârzierilor la decontarea concediilor medicale. În cadrul Programului Național de Oncologie sunt deja decontate serviciile de psiho-oncologie, iar începând cu 1 ianuarie se dorește introducerea decontării serviciilor de nutriție pentru pacienții oncologici.

Premierul Luca Niculescu a anunțat că rectificarea bugetară include, pe lângă domeniul sănătății, fonduri pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, drepturile copiilor și ale persoanelor cu dizabilități, comunitățile locale, investițiile în agricultură și finalizarea proiectelor din PNRR. Acesta a declarat că prin aceste măsuri se readuce stabilitatea după o perioadă de incertitudine politică, precizând că o nouă reașezare a bugetului va fi prezentată până la sfârșitul anului, în condițiile menținerii disciplinei bugetare.